Sari direct la conținut

Asigurarile antitero, un vis frumos

Gazeta de Cluj

In atacurile teroriste ce au avut loc in ultimii ani in Statele Unite (Oklahoma City si „11 septembrie”), Spania sau Marea Britanie au fost distruse autobuze, garnituri de metrou, autoturisme sau cladiri cu o valoarea imensa. In aceste state se practica insa asigurarea antitero atat a cladirilor, cat si a autoturismelor.

Acum, dupa atentatul de la Londra, teroristii ameninta Italia si Danemarca, dar si restul statelor care au trimise trupe militare in Irak, printre acestea aflandu-se si Romania.

Ce se va intampla la noi cu pagubele materiale in cazul unui atac de acest gen, nu se stie deocamdata, deoarece asigurarile impotriva atacurilor teroriste sunt luate in gluma atat de agentiile de asigurare cat si de potentialii asigurati.

Desi asigurarile pentru despagubiri de pe urma actelor de terorism sunt prevazute in politele de asigurare din Romania de mai bine de 15 ani, in mod normal, riscul de terorism la incheierea unei asigurari de bunuri sau de cladiri este efectiv taiat de pe lista incidentelor asigurate.

In general, incheierea unei polite antitero de catre o firma de asigurari din tara se face doar cu aprobarea reasiguratorului, deoarece suma platibila este de ordinul milioanelor de dolari. Asta inseamna ca polita obisnuita de asigurare pentru un bun sau o cladire nu preia actele de terorism ca risc de asigurare.

Doar intentia

Companiile de asigurari sunt dispuse sa isi asume riscurile de atentate teroriste, insa numai contra unor prime piperate si dupa ce obtin acordul reasiguratorului.

Dar asigurarea impotriva pagubelor provocate de actele de terorism, chiar daca ar fi sa se faca in Romania, nu ar acoperi intreaga valoare a bunului.

La un combinat de 200 de milioane de euro se asigura doar 10-20 milioane de euro, iar la un contract de 20 de milioane de euro, partea romana asigura in jur de 1-5 milioane de euro, restul fiind preluat de reasiguratorul strain.

Societatile care incheie polite pentru asigurarea cladirilor pot cere si asigurari pentru despagubirea actelor de terorism ca anexe la polita incheiata. In aceasta situatie, pretul asigurarii creste cu 15-20%, in functie de risc.

Mai mult, deoarece se stie ca valoarea bunurilor la un combinat este foarte mare, iar in cazul unui act terorist se distruge doar o parte din aceasta valoare, asiguratul poate cere asiguratorului incheierea unei polite mai mici din punct de vedere al valoarii decat bunurile pe care le are, platind in acest mod mai putin.

Asta spre deosebire de asigurarea contra incendiilor la o casa, unde, in ciuda faptului ca doar o parte a imobilului poate fi afectata, asigurarea trebuie efectuata pe intreg imbilul, pe toate bunurile.

Calcule sunt, politele lipsesc

In general, prima de asigurare pentru riscul de terorism este calculata in functie de importanta socio-politica a bunului respectiv. Pentru aeroporturi sau banci se va plati o suma mult mai mare decat pentru o cladire cu aceeasi suprafata, dar cu o importanta mai mica din punct de vedere social, economic sau politic.

Pentru o polita de asigurare simpla, in prezent, in functie de acoperirile de asigurare solicitate, amplasarea cladirilor sau a bunurilor asigurate, cu diferenta de la zona urbana la zona rurala sau caracteristicile constructive ale cladirilor, tarifele pentru asigurarea unei cladiri variaza intre 0,07 si 0,71% din valoarea ei, iar pentru bunuri gospodaresti intre 0,12 si 0,43%.

Daca s-ar lua in calcul si asigurarea impotriva actelor de terorism, atunci prima de asigurare ar putea depasi in unele cazuri 1% din valoarea declarata a cladirii.

Teroristii si vandalii

Si la aceste preturi, cu siguranta s-ar gasi amatori sa scoata din buzunar banii necesari pentru asigurarea antitero. Atata tot ca in Romania nu ar avea unde sa plateasca acesti bani, deoarece brokerii de asigurari spun ca nu incheie polite antitero.

Intrebate daca incheie asigurari antitero pentru cladiri sau alte bunuri, reprezentantii companiilor de asigurari au tras din umeri si au spus un „NU” hotarat. Unii chiar au luat aceasta intrebare drept o gluma, iar alte raspunsuri pot fi incluse la categoria „Nu stim”.

Potrivit unor reprezentanti ai firmelor de asigurari, ar exista un tip de asigurare impotriva vandalismului, iar acesta ar putea include si asigurarea antitero, dar nici macar de acest lucru nu erau siguri asiguratorii.

Doar cei de la Compania de asigurari Asirom ne-au dat un raspuns mai concret: in principiu, asigurarile antitero se pot face, dar numai cu acordul reasiguratorului si in conditiile financiare prezentate anterior. Atata tot, ca in Romania, din informatiile pe care le detinem, nu exista nici o polita de asigurari antitero.

Vigilenta inainte de toate

Cum atacul terorist de la Londra a avut drept tinta mijloacele de transport in comun, am cerut opinia directorului RATUC, Liviu Neag. Acesta a declarat ca nu-i este teama de un asemenea atac, deoarece este prevenirea unui asemenea incident este o chestiune de vigilenta.

„Dupa fiecare cursa soferii si controlorii au obligatia sa faca un tur de verificare in mijloacele de transport, pentru a vedea daca nu cumva sunt pachete suspecte. Am avaut si cazuri in care au fost alarmate fortele de ordine, dar in final s-a descoperit ca nu erau decat simple bagaje uitate de calatori”, a marturisit Neag.

RATUC-ul nu are, pe nici unul dintre mijloacele sale de transport in comun, vreo asigurare antitero. Un autobuz de genul celor care au aparut de curand in oras costa 6 miliarde lei vechi, asta insemnand, conform celor prezentate mai sus, o suma de 60 de milioane lei vechi pe an, pentru asigurarea unui singur autobuz.

La un tramvai nou (3 milioane USD), prima de asigurare se ridica astfel la 30.000 USD (un miliard lei vechi), iar la unul „second hand” (500.000 USD), prima ajunge la 5.000 USD (165 milioane lei vechi). Iar cum RATUC detine 56 de tramvaie si 251 de autobuze, plus 116 troleibuze, cuantumul total al primelor ar ajunge la cateva sute de miliarde de lei.

Nici companiile aeriene din Romania si nici CFR Marfa sau CFR calatori nu au asemenea asigurari antitero.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro