Radicalii maghiari cer 10.000 de kilometri patrati din Transilvania

Secuii din judetul Mures nu renunta la ideea autonomiei Tinutului Secuiesc si cer insistent organizarea unor referendumuri locale pe aceasta tema. Mai mult, ei sustin ca atata timp cat nu va fi acordata autonomia Tinutului Secuiesc, in Romania nu se va putea vorbi despre egalitate.

Totodata, membrii din Mures ai Scaunului Secuiesc considera ca legea privind statutul minoritatilor nationale este impotriva autonomiei, deoarece „atata vreme cat exista o lege a minoritatilor, nu poate exista autonomie”, drept pentru care se opun adoptarii acestei norme.

Adunarea Generala a Scaunului Secuiesc Mures a adoptat, sambata, o serie de hotarari care vizeaza demersurile viitoare in vederea obtinerii autonomiei Tinutului Secuiesc si care vor fi supuse dezbaterii Consiliului National Secuiesc (CNS) din luna decembrie a acestui an.

„De 80 de ani noi nu ne-am exprimat pretentiile decat in mod democratic si, de multe ori, am fost prea slabi in a ne exprima, pentru ca o parte din populatia maghiara din Transilvania a fost prea putin pretentioasa”, a declarat presedintele Scaunului Secuiesc Mures, Fodor Imre.

Potrivit sursei citate, problema istorica a reconcilierii romano-ungare are o sansa reala daca este acceptata autonomia teritoriala a Tinutului Secuiesc si daca romanii vor intelege ca prin aceasta nu este pusa in pericol integritatea Romaniei. „Toti romanii sa fie convinsi ca acceptam aceasta integritate ca loiali cetateni ai acestei tari”, a mai spus Fodor.

El considera, totodata, ca este obligatia Romaniei de a acorda autonomie maghiarilor, obligatie acceptata in 1918.

„Cand obtii un teritoriu prin care mostenesti si minoritati nationale, problema acestora trebuie rezolvata, iar Romania s-a obligat, in 1918, sa solutioneze aceste chestiuni pe care nu le-a rezolvat nici pana astazi”, a adaugat liderul Scaunului Secuiesc Mures.

El a mai spus ca, in acest context, autonomia teritoriala a celor 10.000 de kilometri patrati, cat masoara Tinutul Secuiesc, ar duce la echilibrarea situatiei, cu atat mai mult cu cat aici traiesc 809.000 de persoane, din care 176.000 romani si 612.000 maghiari.

Concret, una dintre hotararile adoptate la Targu-Mures vizeaza reluarea demersurilor pentru organizarea unor referendumuri locale in scopul obtinerii autonomiei Tinutului Secuiesc, dupa ce decizii similare au fost anulate de instantele din Romania.

Membrii acestei minoritati sustin, de asemenea, ca in Romania nu se poate vorbi de egalitate pana cand in Secuime nu va exista autonomie teritoriala.

„CNS dezaproba proiectul de lege privind statutul minoritatilor nationale fiindca acolo unde exista un statut pentru minoritati nationale, nu exista autonomie, iar unde a fost adoptat un statut de autonomie, acesta include si un statut pentru minoritati”, a spus secretarul CNS, Andrassy Arpad.

La randul sau, avocatul maghiar Kincses Elod a spus ca dincolo de faptul ca are prevederi inferioare legii din 1945 in privinta folosirii limbii materne, aceasta norma poate fi folosita chiar impotriva maghiarimii.