Moderatii maghiari cer reformarea Universitatii „Babes-Bolyai”
Liderii moderati ai cadrelor didactice maghiare din cadrul Universitatii „Babes-Bolyai” Cluj-Napoca incearca sa gaseasca o linie de mijloc intre radicalii grupati in Comitetul de Initiativa „Bolyai” (CIB) si conducerea institutiei de invatamant, care a anuntat ca va apela la instanta ca sa apere reputatia UBB.
Cadrele didactice au organizat o adunare generala a liniei de studii maghiare, care a recunoscut oficial progresele inregistrate de institutiile de invatamant superior in privinta accesului la invatamant in limba materna, inclusiv universitatea clujeana. „Cu toate acestea nu consideram aceasta problema nici rezolvata definitiv, nici solutionata in mod multumitor in privinta anumitor aspecte.
Amintim in acest context refuzul constant al Academiei de Muzica din Cluj-Napoca de a accepta limba maghiara drept limba de predare a acestei institutii. Intalnim situatii similare si in alte institutii cu profil agricol sau politehnic.
In acest cadru se inscrie si refuzul conducerii UBB de a examina pe fond si de a solutiona unele cereri formulate de majoritatea covarsitoare a cadrelor didactice maghiare din universitatea noastra”, se arata intr-o declaratie semnata de profesorii maghiari.
Din aceasta cauza, cadrele didactice maghiare sustin ca este nevoie de o reasezare a relatiilor din interiorul comunitatii academice si de o rearticulare a structurilor existente in UBB.
„Nu vrem scindarea UBB”
„Miza nu este, asa cum se acrediteaza deseori, fie mentinerea UBB in formula sa actuala, fie distrugerea acesteia.
Miza este capacitatea actualei conduceri de a intelege ca daca acum 15 ani a fost conceputa o structura buna, functionala in acele conditii, aceasta structura este in multe privinte necesarmente perfectibila astazi din cauze obiective si de a demonstra ca nu intelege sa gestioneze treburile acestei institutii pe baza superioritatii numerice de care dispune in forurile de decizie.
Miza este o colaborare reala in cadrul universitatii, colaborare ce nu are la baza in nici o privinta „dictatul majoritatii”, ci porneste de la principiul unei participari egale, echitabile si rationale la luarea deciziilor”, se mai precizeaza in declaratie.
Profesorii maghiari sunt nemultumiti de faptul ca membrii conducerii UBB au refuzat sa puna pe ordinea a de zi a Senatului institutiei de invatamant, sedinta ce a avut loc in 20 februarie 2006, o serie de revendicari formulate de cadrele didactice. Mai mult, reprezentantii Rectoratului ar fi propus spre adoptare textul unei rezolutii gata elaborate, care a fost votata de profesorii romani.
Mai mult, maghiarii sunt de parere ca membrii conducerii universitatii s-ar fi folosit astfel de un vot etnic. Cadrele didactice maghiare reiau, in declaratia lor, pledoaria pentru cele trei facultati maghiare la UBB.
„Fondul problemei, in situatia actuala, nu este dreptul comunitatii noastre de a avea facultati maghiare, ci de a exercita acest drept cu acordul colegilor romani si cu concursul conducerii. Acest drept exista din moment ce in structura actuala a institutiei figureaza doua facultati de teologie in limba maghiara.
Existenta lor se justifica prin principiul specificului confesional numai in masura in care acesta din urma se suprapune, in spatiul in care traim, cu o limba anume, altfel stiut fiind ca fiecare din aceste confesiuni include si credinciosi avand alta limba materna.
De unde nu decurge ca aceste facultati ar trebui desfiintate, ci tocmai faptul ca limba de predare poate sta, conform unor criterii profesionale si stiintifice, la baza crearii unor noi facultati. Acest proces presupune o fundamentare corespunzatoare”, se mai arata in declaratia profesorilor maghiari.
Semnatarii documentului mai cer conducerii UBB sa organizeze dezbateri serioase pe tema reorganizarii institutiei de invatamant.