Cloudul guvernamental: Cum a ajuns Guvernul să anunțe de două ori adoptarea unui act și să taie din instituțiile care vor migra în cloud
Parchetul General, alături de DNA și DIICOT, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ), Senatul, Camera Deputaților și Consiliul Legislativ nu mai figurează pe lista celor peste 80 de instituții care își vor migra sistemele IT în viitorul cloud guvernamental, potrivit unei hotărâri de guvern publică vineri, 10 februarie, în Monitorul Oficial.
Motivul pentru care s-a ajuns ca aceste instituții să nu mai figureze în lista Hotărârii de Guvern publicată în Monitorul Oficial este aceea că la Guvern s-a strecurat o eroare în adoptarea unui act normativ în data de 31 ianuarie 2023.
Un act adoptat din greșeală de Guvern: 87 de instituții ar fi migrat în cloud
Guvernul a anunțat marți, 31 ianuarie 2023, că a adoptat o Hotărâre privind guvernanţa Platformei de Cloud Guvernamental – platforma IT care va găzdui sistemele informatice ale instituțiilor publice centrale și va furniza servicii electronice către populație.
- Cloud-ul privat guvernamental reprezintă cea mai mare investiție în digitalizarea statului cu bani din PNRR, având o finanțare de peste 560 milioane de euro (fără TVA), platformă IT care va fi gestionată de Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR) în colaborare cu Serviciul de telecomunicații Speciale (STS) și Serviciul Român de Informații (SRI).
Proiectul de HG pus în consultare publică din seara zilei de 30 ianuarie cuprindea o listă de 87 de instituții și autorități care vor migra în cloudul privat guvernamental.
- VEZI AICI PROIECTUL DE HG ADOPTAT IN 31 IANUARIE
Guvernul și Ministerul Digitalizării au anunțat adoptarea acestui act, ministrul Sebastian Burduja a ieșit la briefingul de presă și a răspuns întrebărilor jurnaliștilor.
- Nimic ciudat la prima vedere. Doar că actul nu a mai ajuns la Monitorul Oficial pentru a intra în vigoare. Cineva a făcut o greșeală.
O săptămână mai tarziu, Guvernul adoptă un act similar: 81 de instituții vor migra în cloud
La următoarea ședință de la Palatul Victoria, în data de 8 februarie, Guvernul a venit cu un act aproape similar, doar că lista instituțiilor și autorităților care ar fi urma să-și migreze sistemele informatice în cloudul privat guvernamental a scăzut la 81 de instituții.
Guvernul a anunțat din nou adoptarea acestui act, iar vineri, 10 februarie, Hotărârea de Guvern a fost publicată în Monitorul Oficial, având lista cu 81 de instituții.
- VEZI AICI HG-UL PUBLICAT ÎN MONITORUL OFICIAL
Marile absențe din lista instituțiilor și a autorităților care figurau în lista din actul adoptat inițial în 31 ianuarie sunt:
- Consiliul Superior al magistraturii (CSM)
- Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ)
- Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție
- Senatul
- Camera Deputaților
- Consiliul Legislativ
De ce nu mai figurează aceste instituții pe lista de migrare în cloud-ul guvernamental?
Ce s-a întâmplat de fapt de a ajuns Guvernul să adopte pentru a doua oară un act aproape similar?
Explicația: Primul HG adoptat nu integrase observațiile Consiliului Legislativ
HotNews.ro a solicitat luni atât Guvernului, cât și Ministerului Digitalizării să ofere explicații cu privire la cele două acte adoptate.
Oficialii Ministerului Digitalizării, inițiatorul acestui act normativ, au explicat pentru HotNews.ro că „în data de 31 ianuarie 2023 a avut loc o eroare materială în adoptarea actului privind cloud-ul guvernamental.
Forma adoptată în acea ședință de Guvern nu a fost cea care includea și observațiile transmise de Consiliul Legislativ, formă care fusese transmisă din seara zilei de luni 30 ianuarie Secretariatului General al Guvernului.
- Așa se face că pe agenda publică și pe masa Guvernului în ședința din 31 ianuarie 2023 s-a aflat un proiect anterior, care conținea o listă cu 87 de instituții.”
Avizul Consiliului Legislativ din data de 30 ianuarie 2023 atenționa tocmai asupra listei de instituții care vor migra în cloud.
- VEZI AICI AVIZUL CONSILIULUI LEGISLATIV
Consiliul Legislativ atenționa că este de analizat dacă în forma propusă nu contravine prevederilor art. 1 alin. 12 din Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 89/2022 privind înființarea, administrarea și dezvoltarea infrastructurilor și serviciilor informatice de tip cloud utilizate de autoritățile și instituțiile publice.
- „Astfel, norma menționată stabilește că prevederile Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 89/2022 nu se aplică sistemelor informatice ale autorităților publice din domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale și nici celor ale autorităților publice prevăzute în Constituție în titlul III, capitolele I (Camera Deputaților, Senatul și Consiliul Legislativ), II (Administrația Prezidențială) și VI (Înalta Curte de Casație și Justiție, Ministerul Public și Consiliul Superior al Magistraturii), cu excepția acelor sisteme care asigură servicii publice electronice, care se vor interconecta cu cloudul guvernamental, respectiv a sistemelor informatice pentru care autoritățile respective doresc în mod expres să utilizeze resursele și serviciile acestuia.
- Ca atare, în cazul autorităților și instituțiilor publice menționate, în cloudul guvernamental migrează doar sistemele informatice care asigură servicii publice electronice în beneficiul cetățenilor și mediului de afaceri și/sau sistemele informatice pentru care autoritățile și instituțiile respective doresc să utilizeze resursele și serviciile acestuia. (..).”, se arată în Avizul Consiliului Legislativ.
Guvernul a revenit și a corectat greșeala. Alte modificări aduse
Oficialii Ministerului Digitalizării au explicat pentru HotNews.ro că „Guvernul și-a dat seama de greșeală și actul adoptat în data de 31 ianuarie nu a mai fost trimis spre publicare la Monitorul Oficial, astfel că nu a creat efecte juridice.
La următoarea ședință de Guvern, cea din 8 februarie, Executivul a retras vechiul act și a adoptat forma corectată, care integra observațiile primite de la Consiliul Legislativ, aceasta fiind și explicația pentru care forma finală publicată în Monitorul Oficial cuprinde doar 81 de instituții și autorități care vor migra în cloud.”
Potrivit oficialilor Ministerului Digitalizării, față de proiectul de HG publicat pe site-ul Guvernului în 30 ianuarie 2023, Hotărârea de Guvern nr. 112/2023 privind aprobarea Ghidului de guvernanță a Platformei de cloud guvernamental, publicată în Monitorul Oficial al României Partea I nr. 118/10.02.2023, mai conține următoarele modificări:
Modificarea art. 1 prin introducerea aliniatelor 2 și 3:
- (2) CPG și Platforma de tip API Gateway sunt infrastructuri informatice și de comunicații de interes național în sensul Legii nr. 163/2021 privind adoptarea unor măsuri referitoare la infrastructuri informatice și de comunicații de interes național și condițiile implementării rețelelor 5G, denumită în continuare Legea nr. 163/2021.
- (3) Prin excepție de la prevederile alin. (2), produsele, aplicațiile și serviciile software cu licență cu sursă deschisă în cadrul CPG și al Platformei de tip API Gateway nu sunt infrastructuri informatice și de comunicații de interes național în sensul Legii nr. 163/2021; achiziția, furnizarea și utilizarea de produse, aplicații și servicii cu licență cu sursă deschisă în cadrul CPG și al Platformei de tip API Gateway se realizează doar cu avizul prealabil și conform al Autorității pentru Digitalizarea României, denumită în continuare ADR.
Modificarea art. 55, prin introducerea aliniatului 5:
- (5) Operatorii economici care participă la procedura de achiziție publică pentru produse, aplicații și servicii software, inclusiv tehnologie de cloud, necesare CPG și Platformei de tip API Gateway, pot obține autorizația, în condițiile Legii nr. 163/2021, în orice moment pe durata desfășurării unei proceduri de atribuire, dar nu mai târziu de data stabilirii ofertei câștigătoare și atribuirii contractului de achiziție publică.
Introducerea la art. 2 a unei noi definiții, la litera l):
- l) licență cu sursă deschisă — act juridic prin care se permite reutilizarea software-ului pentru toate utilizările specificate într-o declarație unilaterală a titularului de drepturi și în care codurile sursă ale software-ului sunt puse la dispoziția utilizatorilor;
Pentru detalii pe acest subiect citește și:
- Ce caută SRI în cloud-ul guvernamental și de ce MAI sau MApN nu își vor migra sistemele IT în centrele de date ale STS – Explicațiile ministrului Burduja
- 85 de instituții publice își mută sistemele IT în cloud-ul gestionat de ADR, STS și SRI: MAI, MApN, MAE și alte autorități nu sunt încă pe listă
Sursa foto: Dreamstime.com