De ce n-am dileme in scandalul “Flota”?

“Sa lasam justitia sa isi faca datoria” e refrenul folosit pina la saturatie de PSD in aceste zile in legatura cu dosarul ”Flota-Basescu”. Un principiu modern, democratic si european. Morga serioasa cu care domnii Nastase, Vacaroiu si Corlatean apara independenta justitiei nu prea stirneste incredere.

Primii doi ar avea de ce sa se teama de o justitie independenta care ar putea fi nelinistita de schimbul de terenuri operat pe traseul Bivolaru – cabinetul de avocatura ”Nastase” sau de implicarea lui Nicolae Vacaroiu in scandalul bancii lui Sorin Ovidiu Vintu.

Acesti domni vorbesc insa despre independenta justitiei pe un ton care ar trebui sa ne faca sa ne simtim vinovati ca nesocotim un principiu elementar, exprimind banuieli si ranchiune.

E corect sa pretinzi un ragaz pentru profesionistii care vor sa-si faca treaba nestingheriti, dar in acest caz se cere prea mult. Morga meditativ-obiectiva afisata de profesionisti face parte dintr-un joc trucat si a o lua de buna inseamna a participa la o mascarada.

Procurorii implicati nu sint niste profesionisti neprihaniti, ci au o buna traditie a servilismului politic, iar toata afacerea se pliaza mult prea bine pe un model de comportament abuziv incurajat de actuala putere.

In timp ce Adrian Nastase pozeaza in politicianul popular, care maninca mici la bodega si sufera pentru ca in piata totul e scump, Traian Basescu se zbate intre ochiurile unei plase cu multi termeni de specialitate si concluzii prefabricate.

Televiziunile prea iubitoare de Nastase (TVR si ProTV sint capabile zilnic sa isi depaseasca propriile recorduri de slugarnicie) mediatizeaza ambele situatii: unul salvator-binecuvintat, celalalt hot-urmarit penal. Opozitia si puterea sint egal reprezentate la numarul de stiri. Competitia nu mai este corecta, PSD beneficiaza de diverse bonusuri din oficiu.

Ca peste tot in statele subdezvoltate, justitia si initiativele anticoruptie au devenit instrumentul preferat folosit pentru vinarea adversarilor politici. Afacerea “Flota” inregistreaza sfarsitul credibilitatii PNA.

Aceasta institutie trebuie evaluata nu prin cazurile in care organizeaza flagrante diversilor oficiali de rang mic si mediu (procuratura ordinara putea sa faca asa ceva) ci prin atitudinea fata de marea coruptie.

Singurii ministri urmariti penal sint ai opozitiei, in conditiile in care au existat afacerile Puwak, Serban Mihailescu (doua cazuri flagrante de mare coruptie duceau la el), reprivatizarea Tutunului Romanesc, finantarea indirecta dintre Ministerul Transporturilor si Prima TV si altele.

In aceste conditii, nu avem motive sa consideram PNA mai mult decit o firma zornaitoare buna de aratat Occidentului, functionind alaturi de scopul initial (marea coruptie), cu evidente efecte perverse (vinatoarea de opozanti).

Ni se cere sa lasam justitia sa lucreze, dupa ce rapoartele de tara au calificat-o ca nereformata si influentabila. De fapt, nu exista absolut nici un temei pentru a considera ca dosarul a fost instrumentat cu buna credinta.

Nu este vorba aici doar despre statutul legal al procurorilor, subordonati ai executivului, ci de traditia obedientei in fata celor puternici, fara de care nu se poate face cariera. Este de ajuns sa amintesc ca procurorul din cazul Armaghedon II nu numai ca nu a fost concediat, dar a ajuns sef adjunct la PNA.

In stilul sau, grobian alimentat cu lecturi, Adrian Nastase declara in urma cu doi ani: ”Daca Basescu nu este baiat cuminte, ne vom aduce si noi aminte de Flota”. Acum isi regaseste stilul diplomatic: ”PSD nu se va lasa atras in disputa legata de dosarul Flota”. Basescu nu a fost deloc cuminte, iar cazul in sine seamana prea bine cu o comanda politica.

Ancheta dureaza de peste 7 ani si a umplut paginile ziarelor, cu fluxuri si refluxuri, in functie de cine era la putere. Situatia devenise absurda: acum un an Traian Basescu ii ruga pe procurori sa trimita dosarul la instanta. Acolo putea macar sa se apere. S-ar putea spune ca acum i s-a dat ce a cerut. Dar trimiterea in judecata inainte de alegeri a urmarit tocmai influentarea votului.

De altfel, efectul va fi minor, dosarul ”Flota” a fost aratat presei la intervale regulate in acesti patru ani, ceea ce nu l-a impiedicat pe Basescu sa cistige din primul tur primaria Bucurestiului, oras cu electoratul cel mai bine informat politic.

Oamenii au o reactie cit se poate de normala: daca nu exista nici un motiv sa pui baza pe ce face justitia, fiecare interpreteaza trimiterea in judecata in functie de preferinta deja formata. Daca iti place Basescu, este o manevra a PSD, daca iti place Adrian Nastase, sa lasam justitia sa isi faca datoria.

Nu se stie si nu se poate afla unde e adevarul in “dosarul Flota” si din aceasta cauza si adevarul altor dosare e pus sub semnul intrebarii. Acest tip de manevra nu-l compromite pe Basescu, ci ideea de justitie care ar trebui sa fie mai importanta decit conflictul dintre doi politicieni.

Nici nu mai conteaza ce vor spune judecatorii: in acest caz, justitia si-a facut deja „datoria”.

Cristian Ghinea