Clauza de salvgardare, discutata anul viitor
Clauza de salvgardare, care permite amanarea cu un an a aderarii Romaniei, este principala arma a Comisiei Europene. Surse din cadrul Comisiei sustin ca, probabil, nu vor recurge la aceasta arma in Raportul de monitorizare din 25 octombrie, deoarece ar fi „prematur” si „nedrept” pentru Romania.
In acelasi timp, cand va veni „timpul potrivit al evaluarii” (se pare ca va fi cu ocazia raportului din aprilie 2006), Romania si UE trebuie sa fie sigure ca aceasta va fi una „cat se poate de reala”. De altfel, comisarul pentru extindere Olli Rehn a spus ca nu va ezita sa recomande aplicarea clauzei de salvgardare daca Romania nu-si indeplineste angajamentele.
In 2005 ar fi prea devreme, la sfarsitul lui 2006 – prea tarziu. O eventuala recomandare privind aplicarea clauzei de salvgardare ar putea fi facuta in prima jumatate a anului viitor. Daca situatia nu derapeaza la Bucuresti, abia in prima parte a lui 2006 se va decide practic data aderarii Romaniei la UE, 1 ianuarie 2007 sau 1 ianuarie 2008.
Este foarte posibil ca apropiatul raport de monitorizare, din 25 octombrie, nu va contine nici o referire la clauza ce permite UE amanarea aderarii efective a Romaniei cu un an, sustin mai multe surse bine informate din cadrul Comisiei Europene.
„Vrem sa dam Romaniei sanse reale”
Aparent, pare sa fie vorba de un ragaz dat unei noi administratii de la Bucuresti, care nu mai este dominata de fostii comunisti ca in trecut, sa realizeze reformele intr-un dialog cu o noua Comisie, care nici ea nu mai acorda favoritisme politice, asa cum a facut-o sub tandemul Prodi-Verheugen. „Chiar vrem sa fim corecti cu Romania. La sfarsitul lui 2004 s-au petrecut doua lucruri importante.
S-a schimbat situatia politica in Romania, si nici presedintele, nici guvernul nu mai sunt in mainile social-democratilor sau fostilor comunisti. Este pentru prima data cand toate nivelurile de putere sunt in mainile noii generatii. In acelasi timp, s-a schimbat Comisia. Olli Rehn face judecati de substanta, dupa ce Verheugen introdusese in deciziile sale elemente de „apropiere” politica.
Suntem constienti ca exista multe cerinte si multe sunt complicate, asa ca vrem sa dam Romaniei sanse reale. Tocmai pentru acest motiv, probabil, nu va exista o recomandare privind amanarea aderarii la UE in Raportul de monitorizare din octombrie. Ar fi prea devreme si ar fi nedrept”, ne-au declarat surse bine plasate din cadrul Comisiei Europene.
De ce „ragazul”?
Nu e vorba de o favoare acordata noii administratii. In primul rand, oficialii europeni spun ca Romania, in momentul in care a incheiat negocierile in decembrie 2004 acceptand o clauza de salvgardare foarte constrangatoare, avea in fata 25 de luni pentru reforme.
Pana la raportul de monitorizare din aceasta toamna, admit ei, vor fi trecut doar 10 luni: „Decizia privind clauza de salvgardare nu a fost inca luata pentru ca vrem sa fim corecti cu Romania – mai este timp ca sa adere in 2007. In acelasi timp, cand va veni vremea unei evaluari, aceasta va fi una cat se poate de reala, pentru ca in joc este credibilitatea Romaniei, dar si a Uniunii Europene”.
Refacerea credibilitatii Comisiei Europene
Olli Rehn vrea sa restabileasca increderea statelor membre in capacitatea institutiei de a administra corect procesul de extindere, proces care, o spun atat partizanii, cat si adversarii extinderii, i-ar fi scapat din maini lui Verheugen.
In interviul publicat sambata de „Romania libera”, liderul grupului Uniunii Crestin Sociale Bavareze din Parlamentul European descria practicile bizantine ale lui Verheugen, acuzandu-l ca ar fi „facut presiuni” asupra a patru comisari care aveau obiectii la inchiderea negocierilor cu Romania, spunandu-i „fiecaruia dintre acesti comisari: tu esti ultimul, tu chiar vrei sa opresti intregul
proces?” Restabilirea credibilitatii Comisiei si a directoratului pentru extindere este necesara, iar Olli Rehn trebuie sa gestioneze mostenirea lasata de Verheugen – o Romanie strecurata la portile UE cu reforme doar pe hartie, o Bulgarie care s-a culcat pe o ureche, dosarul cipriot, avand in fata sa si probleme fierbinti precum Turcia si Croatia.
Mijloace de presiune
Pe de alta parte, daca nu va recomanda in octombrie aplicarea clauzei, Comisia va continua sa aiba la indemana un instrument eficace de presiune asupra administratiei de la Bucuresti. In cazul Romaniei, clauza (denumita de oficialii de la Bruxelles „o super-clauza de salvgardare”) e ca bomba atomica: are valoare cat timp nu e folosita, cat timp planeaza amenintator.
Folosirea prea devreme a acestei arme ar produce o furtuna politica la Bucuresti. I-ar intari pe fostii comunisti din PSD si pe tovarasii lor din Curtea Constitutionala.
Alianta acestora cu PRM pentru blocarea reformelor justitiei le-a aratat atat presedintelului Basescu si guvernului Aliantei, cat si oficialilor europeni ca PSD nu se da in laturi de la jocurile dubioase pe care le-a practicat in timpul razboiului din Kosovo. Doar ca acum judecatorii Curtii Constitutionale i-au inlocuit pe minerii lui Miron Cozma.
Eventuala aplicare in octombrie a clauzei ar duce la slabirea fortelor reformiste in Romania. In ce priveste Comisia Europeana, dupa aplicarea clauzei, institutia s-ar vedea nevoita sa lupte cu arme usoare in relatia cu Romania. Tratatele spun: ori aderare in 2007 fara clauza, ori aderare in 2008, dupa aplicarea clauzei.
Chiar si cei mai inversunati adversari ai aderarii Romaniei, precum Markus Ferber, sunt nevoiti sa admita ca alta varianta nu exista: aderarea „va fi cel mai tarziu la 1 ianuarie 2008, pentru ca nu vad sa existe vreo ocazie de a redeschide negocierile pentru Tratatele de aderare”, ne-a declarat europarlamentarul german.
Comisia Europeana s-a „fript” deja cu Bulgaria, asupra careia nu mai are mijloace de presiune eficace dupa incheierea prematura a negocierilor in vara lui 2004 (din dorinta fierbinte a presedintiei irlandeze de atunci de a arata niste rezultate).
In cazul Bulgariei, clauza se aplica doar cu acordul unanim al celor 25 de state membre, iar acum, in relatia cu Sofia, oficialii europeni par sa fi ajuns la exasperare. Sunt nemultumiti de incapacitatea Sofiei de a mai mobiliza populatia si institutiile pentru continuarea reformelor si de aceea, se pare, bulgarii ar putea sa fie luati prin surprindere de duritatea raportului din aceasta toamna.
Asupra Romaniei, presiunea e mai eficace, caci clauza poate fi aplicata cu acordul majoritatii calificate a statelor membre. Si cu cat va dura mai mult aceasta presiune, cu atat va fi mai bine. Si pentru Romania, si pentru Uniunea Europeana.
Eforturi de convingere a statelor membre
In acelasi timp, daca mai multi oficiali care se ocupa de dosarul Romaniei manifesta „un optimism rezervat” privind posibilitatea aderarii in 2007, diplomati ai Uniunii Europene, care au o viziune mai larga, spun: mai degraba 2008 decat 2007.
In viziunea lor problema tine in special de atmosfera politica din Europa de dupa respingerea Constitutiei UE in Franta si Olanda si mai ales de perspectiva ca, din toamna, viitorul cancelar german sa fie crestin-democrat. In aceasta situatie, si lipsa unui partid popular puternic la Bucuresti, care sa apartina familiei crestin-democrate europene, pare sa fie un handicap major.
Aceasta pentru ca familiile politice se intrunesc inaintea fiecarui Consiliu European si iau decizii cruciale. Si cand faci parte dintr-o familie, ea are grija de tine. Diplomatii europeni atrag atentia asupra reticentelor privind Romania in mai multe state membre care vor trebui sa ratifice Tratatul de aderare cu Romania.
Si oficialii Comisiei insista asupra necesitatii unui efort al Romaniei in statele membre care urmeaza sa ratifice Tratatul de aderare cu Bucurestiul: „Noi vom face evaluarea noastra aprofundata la timpul potrivit, dar e prematur sa spunem in octombrie ca avem o impresie. Romania trebuie sa-si indeplineasca angajamentele.
Dar in acelasi timp e foarte important sa convinga statele membre si opinia publica de acolo ca nu mai este o societate post-Ceausescu, plina de coruptie si izvor de imigratie. Romania trebuie sa aiba propria strategie de comunicare in statele membre”, ne-au declarat surse bine plasate din cadrul Comisiei Europene.
Tintele Bucurestiului ar trebui sa fie Germania, Franta si Austria, tara al carei cancelar, Wolfgang Schussel, se declara convins ca aderarea Romaniei si a Bulgariei va fi amanata cu un an. O tara care va detine presedintia UE in prima jumatate a anului viitor, chiar in perioada in care, cel mai probabil, se va pune acut problema aplicarii sau nu a clauzei de salvgardare.