Parlamentul se preda guvernului in chestiunea CNA (de Gelu Trandafir)

Putine evenimente expun mai bine starea de inapoiere a clasei politice si degringolada din Parlament decat situatia de la CNA. Nu mai exista o majoritate care sa aiba o viziune despre rostul si forma unei institutii publice, care sa ofere o solutie si sa o si poata impune.

O institutie care trebuie sa apere interesul public este pe cale de a fi reconfigurata prin ordonanta de urgenta pentru a acomoda si satisface poftele politice.

Aflat in grija parlamentarilor, Consiliului National al Audiovizualului i-a expirat termenul de garantie. In vara, parlamentarii isi dadusera timp pentru negocierea locurilor vacante. Dar la 1 octombrie au expirat pana si mandatele unora dintre membrii CNA prelungite la limita legii, fara ca Parlamentul sa decida cine ii va inlocui.

Abdicarea Parlamentului

Iata-ne acum intr-o situatie de un ridicol absolut. Parlamentarii isi abandoneaza de bunavoie rolul de cenzori ai executivului si cer Palatului Victoria sa le trimita o salvare sa le reanimeze institutia aflata sub control parlamentar. In mod deliberat, fara alta justificare in afara propriei neputinte, parlamentarii cer executivului sa intervina acolo unde ei nu au fost in stare sa o faca.

Sa recunoastem, e o premiera la nivel european. Dupa ce a avut la dispozitie mai bine de patru luni pentru a gasi o solutie si dupa ce a protestat in trecut ca executivul isi aroga puteri legislative, Parlamentul a ajuns sa ceara chiar el Guvernului sa intervina printr-o ordonanta de urgenta.

Si nu oricum, ci prin marirea de la 11 la 13 a demnitarilor unei institutii care si asa este supradimensionata.

De exemplu, Federal Communications Commission din SUA, o institutie similara CNA, dar cu mai multe atributii, are doar cinci comisari numiti de presedinte si confirmati de Senat.

Membrii CNA au o functie de demnitate publica asimilata functiei de secretar de stat, iar presedintele CNA – celei de ministru. Cele mai mari ministere din Romania, cel al Administratiei si Internelor sau cel al Finantelor, au un ministru si cinci secretari de stat.

Daca executivul emite ordonanta de urgenta ceruta de parlamentari, CNA ar fi echivalat unui “super-minister” cu un ministru si 12 secretari de stat. In prezent are un “ministru” si zece “secretari de stat”. Echivalarea poate parea fortata, dar da cu siguranta o imagine despre gonflarea institutiei.

Decredibilizarea CNA

Dincolo de justele argumente privind risipirea banilor publici, trebuie spus ca este stramb chiar principiul invocat de liderii de grup. Ei cer guvernului sa decida in regim de urgenta suplimentarea numarului de membri ai CNA ”pentru a avea o reprezentare corecta” a tuturor partidelor. Cererea nu are nici o legatura cu legea, caci menirea CNA este cu totul alta.

CNA trebuie sa fie “garantul interesului public in domeniul comunicarii audiovizuale”, nicidecum garantul interesului partidelor.

Insistenta pentru suplimentarea numarului de membri si “reprezentarea corecta” a partidelor denota credinta politicienilor ca, de fapt, CNA trebuie sa fie un soi de “mini-parlament” si o curea de transmisie a intereselor partidelor politice in domeniul audiovisual.

E o dezvoltare extrem de periculoasa. Si nu este unica. CNSAS-ul a ajuns o institutie 100% politizata, “mini-parlamentul” care se ocupa de soarta informatorilor politici. O demonstreaza esecul “marii deconspirari”.

Cu exceptia notabila a deconspirarii lui “Felix”, la un bilant de parcurs observam ca doar cine nu mai are spate politic in 2006 (de exemplu Mona Musca) a facut politie politica pana in 1989. Cu CNSAS sub control parlamentar vom avea o societate civila plina de fosti colaboratori -jurnalisti, scriitori, istorici, si un Parlament populat de rezistenti.

In fine, un ultim exemplu. Anul trecut, pe cand mai avea majoritate, guvernul Aliantei portocalii a preferat sa lase lucrurile neschimbate in ce priveste radioul si televiziunea publice, dupa ce, in opozitie, Alianta denuntase politizarea celor doua institutii.

Cu exceptia PD, tinut atunci in fraie de Traian Basescu, noua putere a preferat sa se foloseasca de vechiul algoritm politic ce-i oferea locuri importante in consiliile de administratie. Legea care urma sa puna pe un fagas european radioul public si TVR, impunand si criterii de selectie si performanta, este blocata in Senat. Initiatoarea legii, Raluca Turcan, a cazut in dizgratia PNL.

Blocajul de la CNA si nastrusnica solutie gasita de toti liderii grupurilor politice arata ca actuala configuratie din Parlament si-a epuizat resursele. Romania a evoluat, dar partidele au ramas mult in urma, caci succesul aderarii la 1 ianuarie este de fapt opera unei minoritati, a catorva oameni care au impins reformele inainte in ciuda rezistentei majoritatii.

Iar cine crede ca se mai poate guverna in continuare asa, fara o reimprospatare a Parlamentului si partidelor prin alegeri anticipate, se insala amarnic.

Nota redactiei>: Gelu Trandafir a fost propus de presedintie ca membru al CNA.