Fenomenul Debrecen – Cum a atras un oraș din Ungaria investiții de peste 10 miliarde euro pentru mașini electrice

​Debrecen (Debrețin) este un oraș de 200.000 de locuitori situat la mai puțin de 40 km de granița cu România. Deși puțini ar fi crezut, orașul este pe cale să devină unul dintre marile centre europene de producție de baterii pentru mașini electrice, dar și de vehicule. Cum a ajuns Debrețin să devină o forță în industria auto europeană și care sunt și minusurile unor investiții pe care multe orașe de la noi și le-ar dori?

Un pol neașteptat al investițiilor în estul Ungariei

BMW anunța în iulie 2018 că va deschide o uzină auto la Debrecen (Debrețin), urmând să investească un miliard de euro. Au urmat și amânări, dar la final de noiembrie 2022 germanii au anunțat că vor mai investi încă un miliard de euro, tot în orașul din estul Ungariei.

În august, cel mai mare producător mondial de baterii, CATL din China, anunța că va deschide în același oraș ungar o mega-fabrică de peste 7 miliarde euro, pentru a produce baterii destinate mașinilor electrice.

În decembrie 2021, compania EcoPro BM din Coreea de Sud, anunța că va deschide tot la Debrecen o fabrică de componente pentru baterii (catod), cu investiții de 700 milioane euro.

Aceste fabrici, dar și altele, vor produce la capacitate maximă după 2025.

Debrecen – Faimă și istorie în mica „Romă calvină”

Orașul este cunoscut pentru „cârnații de Debrețin”, care în maghiară sunt cunoscuți sub numele „debreceni kolbász” și în rețeta originală cârnații picanți de porc erau condimentați cu paprika, usturoi, piper și măghiran. Germanii îi numesc „Debrecziner”, iar italienii le spun „Salsiccia di Debrecen”

Orașul a fost în prim plan în toamna lui 2009, când echipa locală de fotbal, Debreceni VSC, s-a calificat în grupele Champions League. A pierdut toate cele șase meciuri și a primit 19 goluri, într-o grupă cu Fiorentina, Lyon și Liverpool. Cel mai cunoscut jucător care a activat la echipă în acest secol este Balázs Dzsudzsák.

Așezarea a fost menționată pentru prima oară în 1235, sub numele Debrezun, iar în secolul XVI deja era un târg mare, prosper, unde se vindea sare, blănuri, vite și cai. Prima tipografie din Ungaria a fost adusă aici, în 1561, iar orașul era cunoscut drept „Roma calvină”, pentru cât de importantă era comunitatea protestantă din această parte a Europei.

Debrețin era pe ruta comercială medievală prin care sarea de la Dej și Jibou era dusă spre vest, via Șimleul Silvaniei, Tășnad, Sălacea, Debrețin și apoi Szolnok.

Foto Olezzo, Dreamstime.com

Au fost lupte dure la revoluția de la 1848, dar cele mai negre momente au fost în 1944, când evreii au fost deportați la Auschwitz cu „trenurile morții”.

Debrecen este cunoscut azi pentru festivalul de jazz, pentru carnavalul floral și pentru Biserica Mare din Kalvin Ter (Piața Kalvin). Orașul are și câteva muzee respectate în Ungaria.

Cum a crescut orașul după 2000 și „efectul Orban”

După căderea comunismului, orașe precum Budapesta, Gyor și Sopron au atras aproape toate investițiile străine sosite în Ungaria, dar după 1998 a început să conteze mai mult și al doilea oraș ca populație, Debrecen. S-a investit în infrastructură și în educație și s-au văzut primele rezultate: compania israeliană farma Teva a deschis o uzină, la fel și National Instruments, o companie care producea circuite integrate și avea uzină doar în Texas.

Ungaria are o super-industrie auto, cu mulți furnizori de componente și cu câțiva producători auto. Audi produce motoare din 1994 și mașini din 1999, Suzuki produce mașini din 1992, iar Mercedes, din 2012.

În Ungaria se produc anual peste 430.000 de automobile, iar în sectorul auto lucrează în total 180.000 de oameni, incluzând și numeroșii producători de componente.

Un lucru a contat enorm în dezvoltarea orașului: este un fief al partidului Fidesz condus de premierul naționalist Viktor Orban, care se află la putere în Ungaria din 2010. Orban este celebru pentru disputele pe care le-a avut cu alte țări din UE, pentru atacurile la adresa democrației și pentru relațiile bune pe care le-a menținut cu Rusia și China. Puțini lideri din UE sunt așa de controversați precum Viktor Orban.

Premierul ungar, aflat la al patrulea mandat, s-a opus impunerii de sancțiuni împotriva Rusiei, după invazia din Ucraina.

Ungaria are cea mai mare rată a inflației din UE și, deși a plafonat prețurile la o serie de produse de bază. scumpirile au atins un nivel record.

Pentru Debrecen, ascensiunea lui Orban a fost de tare bun augur, iar după 2010 au fost alocați mulți bani pentru oraș, de la modernizarea centrului, până la investiții în infrastructură. Apropiați ai lui Orban au primit contracte bănoase.

Marea lovitură a fost dată de oraș în 2018, când au reușit să convingă BMW să deschidă o uzină, cu investiții promise de un miliard de euro. Debrecen a căpătat enorm de multă credibilitate după obținerea investiției BMW, mai ales că germanii urmau să producă mașini electrice în estul Ungariei.

Era clar că vor urma și producătorii de baterii, iar cel mai mare succes a fost în toamna lui 2022, când CATL, compania chineză care este cel mai mare producător mondial de baterii pentru mașini electrice, a anunțat că va investi peste 7 miliarde de euro la Debrecen, pentru ceea ce va deveni una dintre cele mai mari uzine din Europa.

Statul maghiar va oferi beneficii totale de peste 800 milioane euro chinezilor, de la teren, până la infrastructură și scutiri de taxe. Ministrul ungar de externe Peter Szijjarto declara că discuțiile cu CATL au început în primăvara lui 2020, chinezii având atunci în listă sit-uri din Serbia și Polonia. Ungaria a intrat în forță în cursă și a câștigat.

De ce vin așa de multe companii la Debrecen și în Ungaria

Din trei țări vin cei mai mulți investitori în industria auto ungară: Germania, China și Coreea de Sud, iar oficialii de la Budapesta și-au propus să facă orice este necesar pentru a atrage companii care să deschidă uzine de baterii (și alte componente) pentru mașini electrice, dar și de producție de mașini electrice.

Datele guvernului indică faptul că în ultimii șase ani investițiile anunțate în domeniul bateriilor totalizează 14 miliarde euro.

Companiile vin în Ungaria pentru că subvențiile sunt mari, taxele sunt printre cele mai mici din regiune, salariile sunt mult mai mici decât în Franța și Germania, iar infrastructura este în stare bună și s-a investit mult în ultimii 15 ani. Foarte mult contează că Germania nu este prea departe (spre exemplu sunt 900 de km de la Debrecen la Munchen, 1.100 km până la Berlin și 500 km până la Viena).

Există și aeroport internațional la Debrecen, cu zboruri spre orașe precum Londra, Paris, Munchen, Milano, Malmo și Tel Aviv. Și universitatea devine tot mai performantă, astfel că este foarte probabil faptul că vor avea de unde recruta companiile, cel puțin la început.

La Debrecen sunt și câțiva negociatori buni, dar și oameni care știu să scrie bine proiectele de investiții. Oficialii se laudă și că birocrația este la un nivel scăzut, astfel că autorizațiile sunt obținute rapid la proiectele importante.

Pentru companiile auto germane este esențială prezența unor uzine producătoare de baterii în apropiere, iar la uriașa uzină CATL care va fi construită, Mercedes, care are uzina de la Kecskemét,, la 180 km de Debrecen, va fi cel mai mare client. Și BMW va avea nevoie de multe baterii pentru mașini electrice după 2025, fiindcă doar mașini electrice va produce la noua sa uzină ungară.

Giganții sud-coreeni SK Innovation și Samsung SDI au spus că decizia de a investi în Ungaria a venit și fiindcă acolo sunt uzinele auto germane (unele în producție, altele în construcție).

Va conta pentru Debrecen și apropierea de România, iar noile uzine vor angaja cu siguranță și cetățeni români, pentru că va fi nevoie de oameni. Debrecen este la 90 km de Oradea și la 110 km de Satu Mare.

Companiile străine sunt atrase de Ungaria și pentru că taxele sunt printre cele mai mici din UE.

Nivelul subvențiilor este și el ridicat, putând ajunge la 15% din valoarea investiției.

Un lucru care a contat a fost și că statul maghiar s-a ținut în cele mai multe cazuri de cuvânt când a fost vorba despre investiții în infrastructura rutieră și feroviară promisă companiilor care deschid uzine.

Pentru parcul industrial de la Debrecen, oficialii ungari au promis investiții totale de peste 300 milioane euro în infrastructură.

Debrecen și calea ferată

Pe calea ferată, Debrecen este la 39 km de frontiera română (Valea lui Mihai) și până la Oradea sunt 105 km, iar până la Satu Mare sunt 106 km. Budapeste este la 221 km, iar granița ucraineană (punctul de frontieră Chop) este la 120 km. De la Debrecen până în Slovacia sunt 130 km.

Ungaria a investit în modernizarea infrastructurii feroviare, se fac lucrări, spre exemplu, între Budapesta și Lokoshaza (la 28 km de Arad) și sunt planuri de electrificare a tronsonului Debrecen – Biharkeresztes (la 18 km de Oradea).

În trecut, trenul Moscova – Budapesta oprea la Debrecen, dar de mai bine de un deceniu acest tren nu mai circulă.

Autoritățile s-au angajat să deschidă noi linii de cale ferată care să lege parcul industrial unde va fi noua uzină CATL de rețeaua ungară de cale ferată. Cel mai mare proiect feroviar care va ajuta trenurile de marfă în Ungaria este așa-numitul „Budapest bypass line” care va însemna că trenurile care traversează Ungaria de la est la vest vor putea ocoli Budapesta.

Partea întunecată a investițiilor

Sunt voci critice la Bruxelles și la Berlin care spun că Ungaria devine prea dependentă de China prin faptul că cele mai mari investiții vin din această țară. Tot chinezii au realizat și lucrări de infrastructură în Ungaria și poate deveni un pericol influența pe care China o are asupra economiei din țara noastră vecină, în condițiile în care multe alte state din UE încearcă să aibă cât mai puține legături economice cu China.

Dar dacă este vorba despre baterii pentru mașini electrice și componente anexe, China este țara numărul 1, cu „know-how” puternic în domeniu și cu companii foarte mari. Mult timp de acum înainte, chinezii vor domina industria producătoare de baterii pentru mașini electrice.

Chinezii au un rol central în modernizarea căii ferate Budapesta – Belgrad, proiect de peste 2 miliarde euro, iar în Ungaria a fost un mare scandal când s-a aflat că Universitatea Fudan din Shanghai ar putea fonda un campus la Budapesta, cu investiții de 1,5 miliarde euro din partea statului maghiar.

O altă problemă ridicată adesea ține de faptul că nu este destulă forță calificată de muncă în domeniul producției de baterii, dar companiile vor putea angaja și oameni din România și Slovacia și vor contribui la calificarea unor angajați.

Îndoieli sunt și în legătură cu capacitatea rețelei energetice naționale din Ungaria de a putea furniza energia necesară pentru mai multe fabrici de baterii la care este nevoie de mult curent electric, dat fiind că vorbim de o serie de utilaje industriale cu consum foarte mare. 15% din mix-ul energetic național din Ungaria vine din energie nucleară și aproape 4% din cea solară, iar oficialii de la Budapesta spun că temerile legate de rețeaua energetică națională sunt nefondate.

După 2025 vor intra în funcțiune mai multe uzine auto mari, și consumul de electricitate și de gaze va crește mult, presiunea pe rețele fiind tot mai mare. Îngrijorările sunt la cote înalte în special fiindcă prețul energiei a crescut mult anul acesta.

Altă întrebare care se pune este dacă vor face față școlile și spitalele, și dacă vor fi suficiente locuințe pentru a găzdui câteva mii de oameni care vor veni să lucreze în noile fabrici.

Au fost discuții pe tema rezervelor de apă ale orașului Debrecen, câțiva specialiști avertizând că, mai ales viitoarea fabrică CATL va avea nevoie de extrem de multă apă, cele mai pesimiste prognoze indicând că fabrica va avea nevoie de aproape la fel de multă nevoie de cât consumă toți locuitorii orașului.

Debrecen consuma mult mai multă apă în perioada comunistă față de cât consumă acum și sunt specialiști care se întreabă cum vor putea fi îndeplinite nevoile marilor uzine care se vor deschide în următorii 3-4 ani. Presa a scris că CATL caută modalități de a refolosi apele uzate și ar putea investi și în foraje pentru a avea acces la mai multă apă subterană.

Surse: Financial Times, Automotive News, Reuters, Deutsche Welle, Le Monde

Sursa foto: Dreamstime.com