Controversa „listelor negre” ale firmelor implicate in proiecte europene

Trebuie sau nu trebuie aratate cu degetul companiile care au cauzat nereguli in cadrul proiectelor cu finantare europeana? Cine decide daca si cum au cauzat nereguli? Dar aceste nereguli, sunt ele demonstrate negru pe alb? Disputele legate de firme care au castigat licitatii in cadrul proiectelor cu finantare europeana dateaza de cand au inceput primele proiecte in Romania.

Acuzatiile de nereguli s-au formulat cu jumatate de gura, mai degraba sub forma “nemultumirilor” unor beneficiari sau autoritati. Aceasta fiindca in majoritatea situatiilor acuzatii nu au fost “prinsi” de justitie. Cert este ca multe proiecte au esuat, ori se afla in impas, iar beneficiarii se plang de prestatia companiilor furnizoare de lucrari sau servicii.

Anca Boagiu, fostul ministru al integrarii europene, a propus infiintarea unei “liste negre”. Declaratia nu a fost insotita de nici un demers concret.

Raportul “Transparenta fondurilor europene in Romania” al Agentiei de Monitorizare a Presei ( document atasat ) a resuscitat aceasta tema.

Beneficiarii chestionati, in proportie de 73%, si autoritatile in procent de 22% au spus ca lipsa listelor negre continand firmele care au dovedit iresponsabilitate si practici corupte in decursul implementarii proiectelor reprezinta un risc foarte mare pentru perpetuarea cazurilor de coruptie si a neregulilor.

“euROfonduri” a solicitat opinia catorva autoritati implicate in gestionarea fondurilor europene. Au reactionat la solicitare, pana in prezent, Ministerul pentru IMM, Comert, Turism si Profesii Liberale (MIMMCTP), Ministerul Mediului si Agentia de Dezvoltare Regionala Centru. Opiniile oficialilor sunt impartite.

In principiu, numai reprezentantii MIMMCTP sunt de acord cu infiintarea unei astfel de liste. Comentariul transmis de Ministerul Mediului este scurt si la obiect: ” oricare din aceste liste ar putea fi supusa criticilor – in cazul celei dintai am putea fi acuzati de calomnie, in cazul celei din urma, firme nou intrate pe piata ar fi dezavantajate prin neincluderea lor”.

In fine, ADR-Centru ne-a transmis un raspuns detaliat, in principiu tot in defavoarea infiintarii listelor. In acest caz, opinia reprezentantilor ADR este sustinuta cu argumente extrase din regulamentele europene.

RASPUNSUL MINISTERULUI MEDIULUI: „Am putea fi acuzati de calomnie”

„Elaborarea unor liste cu firmele de consultanta, fie ca vorbim de o lista „neagra” sau una „alba”, ridica mai multe probleme: oricare din aceste liste ar putea fi supusa criticilor – in cazul celei dintai am putea fi acuzati de calomnie, in cazul celei din urma, firme nou intrate pe piata ar fi dezavantajate prin neincluderea lor.

Mai mult, aceasta lista ar putea fi perceputa de multi beneficiari ca fiind cea a firmelor de consultanta agreate de MMDD, chiar daca nu aceasta a fost intentia cu care ea a fost elaborata. Acest fapt ar putea afecta regulile competitiei.

Iata de ce consideram ca o posibila solutie ar fi realizarea unui site/pagina de web dedicat/a acestei chestiuni, care sa contina o lista a firmelor de consultanta si sa ofere posibilitatea celor care au colaborat cu ele sa dea calificative, in functie de gradul de satisfactie.

Aceasta varianta este preferabila din punct de vedere al transparentei, acuzele de favorizare a unei firme fiind, astfel, evitate. Credem ca piata firmelor de consultanta ar trebui sa se auto-reglementeze.”

RASPUNSUL LUI SIMION CRETU, DIRECTOR ADR CENTRU: „Practica listelor negre nu este una democratica”

„Utilitatea practica a unor asemenea liste este, oarecum, sub semnul intrebarii, si o sa incercam, in cele ce urmeaza, sa argumentam. Pe de o parte, conditiile de accesare a fondurilor publice europene prevad, in orice ghid al solicitantului conditiile de participare la licitatii.

Pe de alta parte, intocmirea si actualizarea unor asemenea liste ar putea fi ingreunata de necesitatea asteptarii pronuntarii Justitiei, singura in masura sa decida, prin hotarare judecatoreasca definitiva si irevocabila, caracterul corupt, in sensul legii penale – care contine singura definitie acceptata legal – a unor actiuni.

In ceea ce priveste iresponsabilitatea, din nou dificultatea exista pentru incadrarea faptelor intr-un mod suficient de clar, astfel incat sa nu existe dubii.

In lipsa proprietatii termenilor, orice organizatie care gestioneaza si publica o asemenea lista se expune riscului contestarii calificativelor de catre cei etichetati, precum si incalcarii principiului prezumtiei de nevinovatie prevazut de Constitutia Romaniei.

Practica listelor negre nu este una democratica. Ostracizarea publica a unei organizatii, in lipsa unor instrumente si mecanisme deosebit de sigure de evaluare ar genera posibilitati multiple de abuz, ceea ce ar fi mai regretabil, prin efectele pe care le presupune.

Ar fi foarte posibil ca un demers de acest gen, pornit cu buna credinta, sa esueze intr-o vanatoare de vrajitoare, cu antepronuntari publice, stalpi ai infamiei sau chiar lapidari (simbolice, desigur) care sa aiba ca efect discreditarea totala a unor organizatii, sisteme sau tipuri de actiuni.

Lista alba: In primul rand, indiferent de gestionarul unor asemenea liste, ele trebuie sa fie deschise, astfel incat oricine indeplineste un set de criterii obiective, dinainte stabilite si publicate, sa poata sa se inscrie, la cerere. Aici trebuie sa intervina si un proces de autoreglementare a pietei, prin intermediul formelor asociative, in afara ariei de reglementare guvernamentala.

Si nu in ultimul rand, gestiunea unor asemenea liste nu trebuie sa distorsioneze libera concurenta in piata. (vezi paragraful urmator).”

Raspunsul MIMMCTP: „ S-ar preintampina repetarea unor nereguli”

„Realizarea unei asemenea evidente ar preintampina repetarea unor nereguli care ar putea influenta si procesul de absorbtie a fondurilor comunitare, ce urmeaza sa fie alocate Romaniei de catre Uniunea Europeana.

In plus, o astfel de evidenta ar contribui si la sporirea transparentei in gestionarea banilor publici si europeni si ar conduce la facilitarea accesului, la aceste finantari, numai acelor firme care doresc, intr-adevar, sa-si sporeasca competitivitatea si performantele, sa evolueze si sa se dezvolte pe Piata Unica Europeana, respectand cu strictete noile norme si rigori.”

Despre “listele albe:

Se pregateste un registru al firmelor de consultanta

Extras tot din raspunsul Ministerului: “MIMMCTP lucreaza, in prezent, impreuna cu experti Phare, la crearea unui Registru Central al firmelor de consultanta.

Acest Registru se doreste sa fie un instrument de lucru pentru acei intreprinzatori care doresc sa aplice in cadrul programelor co-finantate din Fonduri Structurale si care nu au nici posibilitatea si nici timpul fizic necesar pentru a gasi o firma de consultanta care sa-i sustina in procesul de intocmire a proiectelor.

Mentionam ca antreprenorii nu sunt obligati in nici un fel sa apeleze la firmele ce vor aparea in Registru, rolul acestuia fiind doar unul orientativ.

Registrul Central al firmelor de consultanta trebuie sa fie publicat in Portalul pentru IMM-uri la care se lucreaza, in prezent, si este in derulare, termenul limita pentru a deveni operational fiind luna septembrie 2007.

Este vorba despre o banca de date, ce va fi publicata in cadrul Portalului pentru IMM-uri, care va cuprinde 500 de firme de consultanta, selectate printr-o fisa de inregistrare care cuprinde criterii de performanta ale expertilor firmelor specializate, potrivit standardelor Comisiei Europene.

Inscrierile se vor face on-line, iar verificarile vor fi facute de angajatii Ministerului, direct implicati in acest Proiect.

Se urmareste ca acreditarea firmelor de consultanta sa nu fie una administrativa, pe baza unor certificari acordate de anumite firme, ci, mai degraba, sa se porneasca de la certificarea conferita de piata, recunoscuta de insusi beneficiarii lor, respectiv de catre IMM-uri.

Inscrierea firmelor in Registru, dupa cum am mai spus, nu este obligatorie, ci benevola, ca, de altfel, si selectia facuta de catre potentialii clienti. Astfel, firmele de consultanta trebuie sa aiba si sa publice pe web-site-uirle lor CV-urile a cinci angajati si sa prezinte referinte de la zece intreprinzatori care au beneficiat de serviciile lor, in perioada anterioara.

Aceasta selectie va fi ca o sita, la inceput mai larga, dupa care va deveni din ce in ce mai deasa, astfel incat, in momentul in care va interveni schema de vouchere pentru consultanta, sa existe o evidenta a firmelor de consultanta cu cele mai bune rezultate.

Vor fi doua motoare de cautare pentru intreprinzatori, anume: unul va consta in selectia firmelor de consultanta dupa zona geografica unde au sediile de functionare, iar celalalt va face trimitere la domeniul de activitate in care sunt specializate acestea.

Pentru a castiga timp si a intra mai repede in posesia informatiilor necesare intocmirii Registrului Central al firmelor de consultanta, in data de 15 mai 2007, apelandu-se la Reteaua ROCA (Reteaua de Consultanta in Afaceri) precum si la Oficiile teritoriale pentru IMM-uri, vor fi transmise formularele de inscriere tuturor firmelor de consultanta de la nivel regional si local”.

CONDITIILE DIN REGLEMENTARILE EUROPENE

„Potentialii solicitanti nu au dreptul sa participe la licitatia deschisa sau sa primeasca finantare nerambursabila daca:

a) Sunt in stare de faliment sau pe cale de lichidare, au afacerile administrate de catre tribunal, au inceput proceduri de aranjamente cu creditorii, au activitatea suspendata, sunt subiect al procedurilor privind situatiile de mai sus sau sunt in orice situatie analoaga provenind dintr-o procedura similara prevazuta in legislatia si reglementarile in vigoare;

b) Au suferit condamnari definitive datorate unei conduite profesionale indreptata impotriva legii, decizie formulata de o autoritate de judecata ce are forta de res judicata (ex. impotriva careia nu se poate face recurs);

c) Sunt vinovati de grave greseli profesionale pe care autoritatea contractanta le poate dovedi prin orice mijloace;

d) daca nu si-au indeplinit obligatiile de plata a contributiilor la asigurarile sociale sau alte taxe, in concordanta cu reglementarile legale ale tarii in care au sediul sau ale tarii de provenienta a autoritatii contractante, sau a normelor reglementate in tara in care se desfasoara proiectul;

e) daca au fost subiectul unei judecatii de tip res judicata pentru frauda, coruptie, implicarea in organizatii criminale sau in alte activitati ilegale, in detrimentul intereselor financiare ale Comunitatii;

f) daca sunt declarati intr-o situatie grava de incalcare contractuala pentru neindeplinirea obligatiilor provenind dintr-o procedura de achizitii sau dintr-o alta finantare nerambursabila din fondurile Comisiei Europene.”

Nota:„euROfonduri” (EurActiv.ro – HotNews.ro) a transmis catre opt autoritati centrale si regionale (Ministere si Agentii de Dezvoltare Regionala) cinci intrebari pe baza informatiilor publicate in raportul “Transparenta fondurilor europene in Romania” al Agentiei de Monitorizare a Presei.

Primele raspunsuri primite au fost incluse in analiza de fata. Celelalte, in masura in care sunt transmise de autoritati, vor fi publicate in zilele urmatoare.