Romania plateste ”taxa de fraier” la constructia drumurilor
Nu veti gasi „taxa de fraier“ in nici un buget public. Si nici definitia ei la vreo institutie a statului. Taxa exista, insa, cel putin la Compania Nationala de Drumuri. Atita ca ii zice, in straineza, claim, ne costa citeva zeci de milioane de euro si se incaseaza de catre privati atunci cind statul incheie un contract de lucrari, dar nu asigura toate conditiile de lucru.
La fel de bine i s-ar putea spune „taxa pe prostie“ sau „taxa pe lene“. Deci fraier sa fii sa nu-i iei banul statului pentru prostie si lene.
Pentru ce se cere „taxa de fraier“
La numai citeva contracte din ultimii ani, „taxa de fraier“ a ajuns la 40 de milioane de euro din banii nostri. Suma reprezinta despagubiri platite constructorilor de drumuri de catre Compania Nationala de Autostrazi si Drumuri (CNADNR). Din diverse motive, altele decit marinimia si ospitalitatea specifica romanilor.
Cum ar fi, de exemplu, intirzierile produse din vina beneficiarului (CNADNR), care nu pune la dispozitia constructorului terenurile necesare. Da, chiar alea pe care constructorii trebuie sa toarne asfalt sau pe care trebuie sa organizeze santierul.
Astfel, antreprenorul este obligat sa piarda bani pentru ca utilajele lui nu lucreaza, iar oamenii lui stau degeaba asteptind ordinul de incepere a lucrarilor. De aseme¬nea, au mai fost platite despagubiri pentru ca CNADNR nu a fost in stare sa finalizeze documentatii pentru proiecte sau pur si simplu pentru ca a suspendat sau reziliat contracte.
Proiectele de constructii de drumuri pentru care s-au platit cele 40 de milioane de euro sint Autostrada Soarelui (la care au lucrat Astaldi Spa, CCCF, Colas si Max Bogl), DN 5 Adunatii Copaceni-Giurgiu (lucrari desfasurate de Itineria Spa si asocierea CCCF si Max Bogl) si centura ocolitoare a Craiovei (realizata de consortiul Astaldi si Italstrade Spa).
Tupeu decent: taxa e doar 10% din costul lucrarii
In ordinea despagubirilor de pe tricou, incepem cu Autostrada Soarelui.
Pentru trei sectiuni din cele cinci ale autostrazii (Lehliu-Drajna, Fetesti-Cernavoda, Cernavoda-Fetesti), Compania Nationala de Drumuri a platit constructorilor despagubiri in valoare de 19,5 milioane de euro. Astfel, sectiunea cistigatoare este Drajna-Fetesti cu plati reparatorii in valoare de 9,5 meleoane de euro (mai mult de 10% din suma platita pentru constructia drumului).
Contractul pentru aceasta sectiune a fost cistigat de consortiul Astaldi-Max Bogl-CCCF pentru 85,9 milioane de euro. Am platit cele 9,5 milioane de euro pentru intirzierile produse de nepredarea la timp a amplasamentului santierului si a certificatului de scutire de TVA pentru constructori.
Amplasamentul santierului trebuia sa fie obtinut prin exproprierile realizate de Cabinetul individual de avocatura Ina Vintilescu. Pentru exproprierile care produc intirzieri avem placerea de a plati vreo 420.000 de euro, oricum un mizilic fata de cit dam moca antreprenorului.
Certificatul de scutire de TVA este necesar pentru proiecte executate din fonduri ISPA (Instrumentul pentru Politici Structurale de Pre-Aderare – fonduri de la UE, mai pe scurt), intrucit aceste fonduri finanteaza doar constructiile efective, nu si plata taxelor catre stat.
INTERVIURILE HotNews.ro