O planetă în pragul colapsului oferă o posibilă imagine a sfârșitului Pământului
Astronomii au detectat pentru prima dată o planetă îndepărtată care se apropie periculos de mult de steaua sa îmbătrânită, potrivit unui studiu publicat luni, care oferă o posibilă imagine despre cum ar putea sfârși Pământul, scrie AFP.
Situată la 2.600 de ani-lumină de Pământ, Kepler-1658b este o exoplanetă – o planetă din afara sistemului solar – de mărimea lui Jupiter.
Dar, spre deosebire de gigantul gazos, Kepler-1658b orbitează în jurul stelei sale la doar o optime din distanța de la Soare la Mercur, cea mai apropiată planetă.
Acest „Jupiter fierbinte” orbitează în jurul stelei sale în mai puțin de trei zile, iar această perioadă de revoluție se scurtează cu aproximativ 131 de milisecunde pe an, descrie un studiu publicat în The Astrophysical Journal Letters.
„În acest ritm, planeta se va ciocni cu steaua sa în mai puțin de trei milioane de ani”, a declarat Shreyas Vissapragada de la Harvard-Smithsonian Center for Astrophysics, autorul principal al studiului.
„Este pentru prima dată când vedem dovezi directe ale unei planete cu o traiectorie în spirală în jurul stelei sale îmbătrânite”, a declarat astrofizicianul pentru AFP.
Steaua în cauză se află în ultimele etape ale ciclului său, când începe să se umfle și să devină din ce în ce mai strălucitoare.
Orbita lui Kepler-1658b scade inexorabil datorită efectului gravitației exercitate de stea, similar cu cel exercitat de Lună asupra diferitelor puncte de pe Pământ.
Ultimul adio al Pământului?
Va suferi și planeta noastră același proces de dezintegrare?
„Moartea unei planete indusă de o stea este o soartă care așteaptă multe lumi și ar putea fi ultimul rămas bun al Pământului peste miliarde de ani, pe măsură ce Soarele nostru evoluează”, scrie Centrul de Astrofizică într-un comunicat.
În aproximativ cinci miliarde de ani, Soarele va deveni o „gigantă roșie” în continuă creștere, la fel ca steaua gazdă a lui Kepler-1658b.
La fel ca exoplaneta, Pământul s-ar putea apropia inexorabil de Soare. Dar acest efect ar putea fi contrabalansat și de pierderea de masă a Soarelui, spune Shreyas Vissapragadan, subliniind că „soarta finală a Pământului rămâne neclară”.
Kepler-1658b a fost prima exoplanetă observată cu ajutorul telescopului spațial Kepler în 2009. Timp de 13 ani, oamenii de știință au observat schimbarea lentă, dar constantă, a orbitei planetei în timp ce aceasta trecea prin fața stelei sale gazdă.
Întrucât au constatat că este surprinzător de strălucitoare în comparație cu alte exoplanete, au presupus mult timp că reflectă lumina stelei foarte bine. Ei cred acum că Kepler-1658b este chiar mai fierbinte decât se aștepta din cauza atracției stelei.