„A descoperit o tumoră de 5 mm la sân după șapte ani de controale anuale.” Dr. Cristian Viișoreanu, de la Institutul Sânului, explică de ce screeningul periodic poate schimba destine

Pandemia a creat o frântură în relația dintre medici și pacienți, care nu s-a reparat complet încă, atrage atenția dr. Cristian Viișoreanu, chirurg supraspecializat în chirurgie oncologică, coordonatorul Institutului Sânului din București. În cazul cancerului de sân, consecințele sunt vizibile astăzi: multe femei ajung tot mai târziu la medic, iar numărul cazurilor depistate în stadii avansate a crescut semnificativ. Dacă înainte de pandemie, numărul cazurilor depistate în stadii incipiente, când tratamentele erau simple și șansele de vindecare maxime, „în prezent, vedem tot mai multe paciente în stadiul 3“, avertizează medicul. Depistarea precoce rămâne cea mai eficientă formă de tratament: controalele efectuate cu regularitate, la intervalele recomandate de medic, pot identifica modificările mici care, de cele mai multe ori, necesită doar o intervenție minimă, fără chimioterapie. În România anului 2025, femeile au acces la investigații performante și la tratamente conforme cu standardele internaționale – însă cheia rămâne aceeași: să ajungă la medic înainte ca boala să dea semne și să se adreseze specialiștilor potriviți.

Posibilitățile sunt mult mai mari atunci când cancerul de sân este depistat în stadii incipiente: tratamentul este mai simplu și șansele de vindecare sunt maxime. Atât femeile, cât și partenerii lor trebuie să conștientizeze cât de important este screeningul mamar nu doar în luna octombrie, luna de conștientizare a cancerului de sân, subliniază dr. Cristian Viișoreanu. 

Pentru femeile de peste 40 de ani, medicul recomandă mamografie anuală, completată de ecografie. „Mamografia nu este perfectă, iar sânul dens poate ascunde leziuni. De aceea, completarea cu ecografie și, în unele cazuri, cu RMN mamar, este esențială pentru o imagine completă.“

Pentru femeile mai tinere, ecografia mamară anuală rămâne investigația de bază. Pentru femeile cu mastoză chistică, frecvența efectuării ecografiilor diferă: se repetă la 3 luni sau la 6 luni. Mamografia este, de asemenea, recomandată celor care au antecedente de cancer mamar în familie. 

Din păcate, după pandemie, tot mai multe cazuri de cancer la sân sunt depistate în stadii avansate, atrage atenția dr. Cristian Viișoreanu. „Dacă înainte de pandemie, ne mândream cu multe cazuri descoperite în stadiul 0 sau 1, acum, tot mai multe femei vin direct în stadiul 3“, spune chirurgul. Izolarea din acei ani a rupt legătura pacient-medic, iar obiceiul controlului periodic nu s-a reluat pe deplin. 

De la 5 mm la 3-4 cm în doi-trei ani

Screeningul presupune efectuarea investigațiilor pentru depistarea precoce a cancerului cu regularitate, la intervalul recomandat de medic. „Am avut o pacientă care a venit șapte ani la rând la control și, în al șaptelea an, am descoperit o leziune de 5 mm. Și întrebarea ei a fost: «Dar de ce a trebuit să vin 7 ani, domnul doctor? Nu puteam să vin doar acum?». I-am spus să ne bucurăm, totuși, că am depistat-o la 5 mm, când tratamentul este unul ușor. O astfel de tumoră poate să evolueze în doi-trei ani de la 5 mm la 3-4 cm“, atrage atenția dr. Cristian Viișoreanu.

O tumoră mare nu înseamnă neapărat chimioterapie

Chiar și în cazul unei tumori mamare mai mari, nu întotdeauna este nevoie de chimioterapie, explică medicul. Tratamentul este tot mai personalizat. „Faptul că o tumoră are 3-4, chiar 5 centimetri nu înseamnă automat chimioterapie. Conform protocoalelor actuale, unele cazuri pot fi tratate doar chirurgical și cu terapie endocrină, dacă profilul biologic al tumorii o permite. Dar cazurile respective trebuie foarte atent selecționate.“

Pe de altă parte, aplicarea „în exces“ a chimioterapiei poate face mai mult rău decât bine. „Neuropatiile post-chimioterapie pot dura ani sau nu trec niciodată complet. E păcat să aplicăm un tratament inutil doar din dorința de a face mai mult. Medicina modernă înseamnă tratamente precise, nu agresive.“

Este și cazul mastectomiei, care nu este necesară pentru toate pacientele cu cancer la sân. Totuși, persistă o mentalitate riscantă: „Mulți pacienți cred că dacă fac tot — operație radicală, chimioterapie, radioterapie — vor avea cele mai bune rezultate. Nu e adevărat. Nu cantitatea tratamentului aduce vindecarea, ci corectitudinea lui“.

În unele situații, frica dictează tratamentul, spune medicul. A avut paciente care, deși se calificau pentru tratament conservator, au ales mastectomia. „Le este mai teamă de recidivă decât de mutilare. Diferența de recidivă între tratamentul conservator și mastectomie este de aproximativ 10%. Dacă pacienta înțelege asta și totuși preferă mastectomia, nu o contrazic. Este decizia ei. Important e să fie o decizie informată“, explică medicul.

Mirajul „orice este posibil“ din Turcia

Din păcate, în ultimii ani, tot mai multe paciente cu cancer la sân din România aleg să meargă în străinătate, atrase de promisiunea unor „tratamente complete“ sau dorind să obțină terapia și operația pe care și le doresc, chiar dacă nu sunt cele mai potrivite și mai eficiente în cazul lor. Deși nu există statistici oficiale cu privire la numărul femeilor din România care apelează la serviciile clinicilor de oncologie din Turcia sau din alte țări pe cont propriu, dr. Cristian Viișoreanu observă cu regret cum unele paciente merg spre o direcție greșită și își pun, practic, viitorul în pericol apelând la tratamentele nepotrivite pentru ele. 

„Avem cazuri în care nu este nevoie să facem chimioterapie, putem realiza toate tipurile de intervenții chirurgicale pentru cancerul la sân, chiar și proceduri neinvazive, cum este crioablația tumorii, dar este esențial ca pacientele să înțeleagă că fiecare caz este unic și tratamentele trebuie personalizate în funcție de stadiul bolii și de particularități, altfel, din păcate, rezultatele negative se văd în timp. “, subliniază chirurgul. 

Uneori, medicii români asistă cu tristețe la astfel de alegeri și văd consecințele: pacientele se întorc cu complicații sau cu boala recidivată. 

Cazul pacientei de 31 de ani care și-a compromis șansele de vindecare: „E dureros să vezi că o decizie greșită anulează tot ce se putea salva“

„Am avut o pacientă tânără, de 31 de ani, cu cancer mamar avansat, invazie la nivelul pielii și răspuns modest la chimioterapie. Își dorea reconstrucție imediată, dar în astfel de cazuri reconstrucția este contraindicată absolut. A ales să meargă în Turcia, unde i s-a spus că se poate face. Alimentată fiind cu informații deficitare sau chiar absente din locul respectiv, nu a înțeles cât de periculoasă este reconstrucția în cazul ei. Din păcate, în astfel de cazuri, riscul de recidivă este major. O reconstrucție poate să împiedice descoperirea din timp a recidivei. Totul e compromis din start: și prognosticul la distanță, și viața pacientei“, povestește dr. Cristian Viișoreanu.

Acestea sunt cazuri care ies, practic, din protocoalele internaționale pentru cancerul la sân, iar rezultatele negative, se văd, din păcate, la distanță, spune medicul. „Am mai avut cazuri care, conform protocoalelor, aveau indicație de chimioterapie și în care pacienta a ales să se opereze în străinătate, fără chimioterapie. E greu de explicat cât de mult rău pot face informațiile eronate. Nu poți obliga pe nimeni să se trateze corect, dar e dureros să vezi că o decizie greșită anulează tot ce se putea salva“, întărește dr. Viișoreanu. 

Atunci când sunt bine informate, chiar dacă merg pentru a doua opinie în alte țări, majoritatea pacientelor aleg să se trateze în România. „Dacă o pacientă vrea să meargă în străinătate să ceară o a doua sau a treia opinie – și majoritatea așa fac – e absolut normal să o facă, din acest motiv există concurență. Un lucru frumos este că, după ce au acest parcurs, pe care îl și observăm în toate rapoartele medicale cu care se prezintă, se întâmplă frecvent ca pacientele să se întoarcă și să rămână să se trateze în România. Le întrebăm cum de s-au întors și ele spun că aici au găsit toate răspunsurile“, spune medicul. 

De ce puncția mamară nu este întotdeauna suficientă

Atunci când la o mamografie se observă microcalcificări, conduita corectă impune intervenție chirurgicală. Microcalcificările vizibile la mamografie pot fi semnul unui cancer în stadiul zero, tratabil doar chirurgical. Dr. Cristian Viișoreanu atrage atenția că în astfel de situații, puncția-biopsie poate da rezultate fals negative. „Uneori, în cazul microcalcificărilor, puncția poate atinge o zonă benignă, dar problema e lângă. Pacienta pleacă liniștită, însă peste șase luni rezultatul nu mai e bun, pentru că boala a evoluat. Dacă aceste microcalcificări sunt lăsate doar sub supraveghere, peste un an sau doi se poate ajunge la microinvazie, deci la un alt stadiu al bolii și la schimbarea completă a tratamentului“, semnalează specialistul. 

Crioablația, o opțiune nouă pentru cazuri selectate

Institutul Sânului a introdus recent o procedură modernă pentru tratamentul cancerului la sân, aprobată de FDA: crioablația, adică „înghețarea tumorii“. „Este o soluție pentru pacientele care nu pot suporta o operație clasică — de exemplu, o femeie de 85 de ani cu probleme cardiace și multiple alte afecțiuni, care nu poate suporta o anestezie generală. Crioablația durează zece minute, se face sub anestezie locală, iar pacienta pleacă acasă imediat. Dar nu toate cazurile se pretează la această procedură“, precizează medicul. Tumora trebuie să fie de sub un centimetru pentru ca tratamentul de crioablație să fie eficient. 

Tehnologie de ultimă generație și comisie „personală“ pentru fiecare pacientă

După un diagnostic de cancer, timpul este esențial. De aceea, e important ca toți specialiștii și toate investigațiile să fie într-un singur loc. „La Institutul Sânului, avem tot ce are nevoie pacienta cu cancer mamar: mamografe performante care detectează stadiile incipiente, ecografe de ultimă generație și RMN 3 Tesla. Folosim CT și PET/CT pentru stadializare completă, iar aceste investigații se pot face în sistemul MedLife. O stadializare corectă de la început oferă prognostic bun și supraviețuire lungă“, subliniază dr. Viișoreanu. 

În plus, nu doar că fiecare caz intră într-o comisie oncologică completă, dar la Institutul Sânului, pacienta beneficiază chiar de întâlniri față în față cu fiecare dintre specialiștii din comisie: „Prefer o comisie «personală», în care pacienta stă față în față cu chirurgul, oncologul, radioterapeutul, iar în ultima vreme și cu anatomopatologul. E important ca specialistul care a analizat proba să-i explice ce înseamnă rezultatul, ce tip de celulă are și de ce se recomandă un anumit tratament“, conchide dr. Cristian Viișoreanu. 

***

Citește și alte articole informative, pe subiecte medicale, în secțiunea Facem România bine.

Acest articol este susținut de MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, și își propune să fie o sursă de informare și inspirație pentru o viață sănătoasă și echilibrată.

Sănătatea reprezintă principala sursă de fericire a românilor. La MedLife, fericirea oamenilor ne bucură și ne motivează să oferim soluții medicale la cele mai înalte standarde.

Indiferent de specialitate, la MedLife găsești oricând medici buni, a căror expertiză este completată de cele mai avansate tehnologii din domeniul medical și o infrastructură modernă, asigurând o îngrijire personalizată fiecărui pacient.

Află mai multe detalii despre toate serviciile pe https://www.medlife.ro/

Articol susținut de MedLife