Adevărul din spatele reducerii deficitului. Indicatorul a fost calculat la un PIB mai mare, iar veniturile sunt sezoniere

Finanțele au anunțat, joi, un deficit bugetar în scădere, la șapte luni. Dacă la finalul lunii iunie era de 1,61% din PIB, în iulie a ajuns la 1,26%. Indicatorul se calculează ca procent din produsul intern brut nominal. În august, când s-a făcut proiectul de rectificare bugetară, autoritățile au estimat un PIB în creștere la 945 miliarde lei. Această nouă cifră se găsește în execuția bugetară publicată de Minister. Astfel, raportându-se la un PIB mai mare, deficitul este mai mic. Dacă am calcula procentul la PIB-ul estimat în execuția anterioară, ne-ar ieși un deficit de 1,28%. Ministerul a modificat în sus prognoza PIB-ului nominal de două ori în acest an, o dată în aprilie și apoi în documentul privind luna iulie. Totuși, bugetul pe 2018 este fundamentat pe un PIB nominal de 907,9 miliarde lei. Dacă raportăm deficitul la această valoare, acesta ar fi de 1,31%. Un alt motiv pentru scădere îl reprezintă veniturile sezoniere, precum impozitul pe profit sau veniturile nefiscale. Față de un deficit de 0,6% în primele șapte luni din 2017, acum este dublu.

„Am văzut că deficitul a scăzut, dar a scăzut pentru că a fost mărită prognoza de PIB nominal. Atunci, raportându-se la ceva mai mare, a ieșit un deficit mai mic”, a declarat Adrian Codîrlașu, președintele CFA, pentru HotNews.ro

Potrivit acestuia, veniturile bugetare sunt unele dintre cele mai mici din UE.

„Nu pot fi susținute atâtea cheltuieli sociale. Sunt șanse să se încadreze în deficitul de maxim 3%. Cum s-ar putea face acest lucru? Datorită inflației a crescut PIB-ul nominal. Asemenea cheltuieli sociale, având în vedere și viitoarea lege a pensiilor, nu pot fi susținute pe termen lung decât printr-o taxare mai mare și probabil se va ajunge fie la taxe mai mari, fie la reducerea drastică investițiilor. Reducând investițiile, reducem PIB-ul potențial și potențialul viitor de creștere economică”, a spus Codîrlașu.

Ionuț Dumitru, președintele Consiliului Fiscal, susține că scăderea deficitului este normală, în condițiile în care este cunoscut că în luna următoare sfârșitului de trimestru, adică aprilie, iulie, octombrie, de regulă se înregistrează surplusuri deoarece se plătesc niște impozite trimestriale.

„În iulie s-au plătit impozitele trimestriale care sunt mai mari decât cele lunare din lunile anterioare, spre trei miliarde lei. Practic, companiile au plătit impozitul pe profit trimestrial care se plătește în luna următoare sfârșitului de trimestru. Avem acest efect sezonier al unor impozite trimestriale. La TVA, de exemplu, în luna iulie se vede o creștere destul de mare și este o îmbunătățire a colectării acolo. În rest nu mi se pare nimic spectaculos pe partea de venituri. Pe partea de cheltuieli lucrurile nu ies din tiparele lunilor anterioare, creșteri foarte mari cu cheltuielile de personal, la asistență socială, lucruri pe care le știam și din lunile anterioare. Deficitul bugetar, chiar dacă este în scădere față de luna anterioară, este în continuare unul foarte mare”, a precizat Dumitru.

Analistul economic Aurelian Dochia crede că este vorba despre o mai bună colectare, dar pe cheltuieli nu s-au făcut progrese.

„Probabil este vorba de o mai bună colectare, dar pe partea de cheltuieli, din câte știu, nu s-au făcut progrese, mai ales în zona de investiții și s-ar putea ca și aici să fie o parte din explicație. La nivelul de acum, care este un progres față de perioada anterioară, rămâne un mare semn de întrebare cu privire la încadrarea în ținta de 3%, la sfârșitul anului”, apreciază Dochia.

Execuția bugetului general consolidat pe primele șapte luni ale anului 2018 s-a încheiat cu un deficit de 11,9 miliarde lei, respectiv 1,26% din PIB. Anul trecut în aceeași perioadă era de 0,6% din PIB.

Conform MFP, veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 160,8 miliarde lei, reprezentând 17,0% din PIB, sunt cu 13,9% mai mari, în termeni nominali, față de aceeași perioadă a anului precedent.

• Se înregistrează creșteri față de anul precedent în cazul încasărilor din contribuțiile de asigurări (+37,5%) și din veniturile nefiscale (+20,7%). Începând cu luna februarie încasările din contribuțiile sociale au fost influențate pozitiv de condițiile legislative noi privind transferul contribuțiilor din sarcina angajatorului în sarcina angajatului, reglementate prin OUG nr. 79/2017, iar veniturile nefiscale au fost influențate pozitiv în luna iulie de încasările din dividende.

• În luna iulie 2018 se constantă o îmbunătățire a colectării veniturilor din TVA astfel, acestea au crescut cu 35,9% față de realizările aceleiași luni din 2017, ajungând la o valoare de 31,9 miliarde lei pe primele șapte luni ale anului în curs, ceea ce reprezintă o creștere cu 9,8% față de perioada similară a anului precedent. Veniturile din accize au fost în sumă de 15,6 miliarde lei (1,7% din PIB) cu 9,2% mai mari comparativ cu perioada similară a anului precedent. De asemenea, încasările din impozite și taxe pe proprietate au crescut cu 6,2% față de aceeași perioadă a anului 2017.

• S-au înregistrat scăderi ale încasărilor din impozitul pe salarii și venit cu 22,7% pe fondul reducerii, începând cu 1 ianuarie 2018, a cotei impozitului pe venit de la 16% la 10%, măsură care s-a reflectat în încasări începând cu luna februarie 2018. De asemenea, se înregistrează o diminuare cu 32,0% față de aceeași perioadă anului precedent la taxa pe utilizarea bunurilor, autorizarea utilizării bunurilor sau pe desfășurarea de activități ca urmare a aplicării OUG nr. 52/2017 privind restituirea sumelor reprezentând taxa specială pentru autoturisme și autovehicule, taxa pe poluare pentru autovehicule, taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule și timbrul de mediu pentru autovehicule.

• Sumele de la Uniunea Europeană în contul plăților efectuate sunt de 7,6 miliarde lei cu 16,7% mai mari decât cele încasate în anul 2017 în aceeași perioadă.

Cheltuielile bugetului general consolidat sunt în sumă de 172,8 miliarde lei, cu 18% mai mari față de aceeași perioadă din anul precedent.

• Cheltuielile de personal sunt cu 25,1% mai mari față de aceeași perioadă a anului precedent, creșterea fiind determinată de majorările salariale acordate în temeiul Legii cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

• Cheltuielile cu bunuri şi servicii au crescut cu 8,5% față de aceeași perioadă a anului precedent. Creșteri semnificative se înregistrează atât la bugetele locale, cât și la bugetul fondului național unic de asigurări sociale de sănătate și la bugetele instituțiilor publice finanțate din venituri proprii și subvenții bugetare.

• Subvențiile sunt mai mari cu 6,3% față de aceeași perioadă a anului precedent.

• Dobânzile sunt cu 20,0% mai mari față de aceeași perioadă a anului trecut, reprezentând 0,9% din PIB, avându-se în vedere cumularea datelor de plată a dobânzilor aferente mai multor titluri de stat de tip benchmark.

• Cheltuielile cu asistența socială au crescut față de anul precedent cu 13,1%, fiind influențate, în principal, de majorarea cu 9% a punctului de pensie de la 1 iulie 2017, ajungând la 1000 lei, respectiv cu 10% de la 1 iulie 2018, ajungând la 1100 lei, de creșterea nivelului îndemnizaţiei sociale pentru pensionari de la 520 lei la 640 lei, precum și majorarea și modificarea modalității de stabilire a indemnizației lunare pentru creșterea copilului și stimulentul de inserție.

• Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum şi pe cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost de 10,9 miliarde lei, cu 29,8% mai mari față de aceeași perioadă a anului trecut.