Adrian Nastase: un caz de chutzpah (de Sever Voinescu)
Dl Adrian Nastase a decis ca e momentul revenirii in prima linie. Prietenii sai antenistii s-au conformat, iar dl Iliescu, taticul din mantaua caruia au iesit toti, a dat semnalul in PSD: „E timpul ca dl Nastase sa revina“.
Ca dl Nastase ar fi util PSD-ului, inteleg bine. Cu un lider ca dl Geoana, PSD nu poate face fata dreptei. Degringolada dreptei nu se contabilizeaza electoral la PSD, asa cum ar fi fost firesc, tocmai pentru ca dl Geoana a facut din politica partidului un caraghioslic de care ride Mitica pe la circiumi. Au trecut anii si dl Geoana nu mai poate pacali pe nimeni.
Erori colosale, precum aventura suspendarii dlui Basescu, votarea guvernului Tariceanu II si apoi motiunea de cenzura impotriva sa, ezitarea intre guvernare si opozitie – ceea ce a asezat partidul niciunde – si abureala pe care PSD o executa chiar in aceste zile in privinta bugetului (ba-l sustine, ba cere altul, ba face un buget propriu, ba face amendamente la proiectul Guvernului, pe care ba e fericit ca acesta le-a acceptat, ba e nemultumit ca nu le-a acceptat pe toate etc.), nu s-ar fi intimplat sub dl Nastase.
Esec dupa esec – asta a strins PSD in anii de opozitie de dupa intronarea magnificului domn Geoana. Nu am nici o indoiala ca o opozitie condusa de dl Nastase ar fi fost mai puternica si mai corosiva decit cea condusa de dl Geoana. Asadar, inteleg de ce PSD l-ar revigora pe dl Nastase.
Problema este ca dl Nastase vine inapoi nevindecat, calare pe o minciuna cit toate zilele. Trompetele pesediste, cu sau fara carnet de partid, spun ca dl Nastase nu a fost condamnat in acesti trei ani in nici unul dintre dosarele sale, ceea ce inseamna ca e nevinovat. Dar de ce dosarele dlui Nastase nu au ajuns la faza unei solutii pe fond? Pentru ca fostul premier a facut tot posibilul ca acest lucru sa nu se intimple. A invocat, in urmarirea penala si, mai apoi, toate exceptiile care se puteau invoca.
A dus dosarul la Curtea Constitutionala, unde a asteptat luni bune o solutie. Cind organele de urmarire penala au incercat sa repare viciul descoperit de CC – ciudata coincidenta! -, dl Chiuariu a paralizat intregul mecanism de raspundere penala a celor care au fost si sint membri ai Guvernului.
Mai apoi, dl Melescanu a jucat ping-pong cu Cotroceniul, printre altele, si cu dosarul dlui Nastase. Asadar, dosarul sta. Sigur ca dl Nastase are dreptul sa foloseasca absolut toate mijloacele legale pentru a se apara. Si o face din plin.
Dar sa invoci toate chitibusurile cu putinta cu scopul de a intirzia judecata pe fond, iar apoi sa spui ca dosarul nu s-a judecat pentru ca e politic si nu se tine din punct de vedere judiciar este ceea ce, cu un cuvint evreiesc, se cheama chutzpah. E tupeul dus la limite inimaginabile, stupefiante.
Se spune ca da dovada de chutzpah unul care si-a ucis ambii parinti si, in procesul de paricid, cere mila instantei pentru ca e orfan. Situatia e perfect similara. Daca dl Nastase s-ar fi stiut curat, ar fi grabit o decizie pe fond, caci un verdict de nevinovatie ar fi fost cea mai puternica propulsie pentru domnia sa.
Dar a ales alta tactica: intirzierea dosarului cit se poate de mult si invocarea intirzierii in favoarea sa, la momentul potrivit. Iar anul electoral e cel mai potrivit moment. Iti trebuie chutzpah pentru asa ceva. Si fostul faraon o are din belsug.
In fine, dl Nastase revine intr-un stil socant. Vorbeste golaneste – a mai facut-o – si populist, de zici ca-i Vadim Tudor. E activ pe blog, iese agresiv la interviuri si se da in leagan cu dl Cristoiu, discutind chestii fine. Ce va iesi de aici vom vedea. In orice caz, e a mia oara cind se vede limpede ca ceea ce e bun pentru PSD e daunator pentru Romania.
INTERVIURILE HotNews.ro