Afacerea ”Vile langa TBC”

Dupa 15 ani de capitalism salbatic, in Baia Mare, zonele de grad zero nu prea mai ofera terenuri adecvate ridicarii de vile pentru potentati. De aceea, se apeleaza tot mai des la subterfugii aflate la limita legalitatii, dar mai ales dincolo de lege. In momentul de fata, o situatie fara precedent s-a iscat in spatele Spitalului de Boli Pulmonare.

Pentru a afla povestea terenurilor din zona Spitalului de Pneumoftiziologie (fostul TBC) trebuie sa ne intoarcem in urma cu 100 de ani. Prin anul 1910, proprietarul terenului era Anton Hoban. Unul din urmasii acestuia este actualul deputat PNL de Maramures, Ioan Hoban.

Pentru a fi mai exacti, dealul din spatele Spitalului a apartinut familiei Hoban si familiei fostului ministru al agriculturii, Ioan Avram Muresan. Dupa nationalizare, in evidentele registrului de Carte Funciara nu s-a operat nici o modificare, iar in 1991, dupa aparitia legii fondului funciar, terenul a fost solicitat de urmasii lui Hoban.

In anul 1994, terenul a fost intabulat in favoarea lui Vasile Hoban, Jurj Mariana si Ioan Hoban (actualul deputat). Dupa intabulare a inceput nebunia. Hoban a vandut terenul, nu am reusit sa aflam daca in totalitate.

Aceste suprafete, care ulterior s-au parcelat si s-au vandut in mai multe randuri unor diversi cetateni, fac parte din suprafata de 18.000 mp (1,8 ha), atat cat apartinea inainte Spitalului. Dar o delimitare exacta a acestei suprafete nu s-a facut niciodata.

Nici consilierii locali care s-au perindat prin CL-urile trecute nu au considerat acest lucru ca fiind necesar si au aprobat, dupa retrocedarea terenului, vanzarea acestuia sub forma parcelelor, dar si constructia unor case si vile. Astfel, pe o suprafata de 1,3 ha, se pun bazele unui mic cartier format din 10 case.

Lucrul ciudat este ca la acele suprafete de teren accesul este unul cu cantec si este imposibil de facut pe domeniul public al Statului. Pentru a ajunge la viitoarele case, proprietarii lor vor trebui sa calce pe un teren proprietate privata.

Vile fara drum

„Dealul lui Hoban”, mai exact portiunea de deal din spatele Spitalului, a fost vanduta pe parcele unor doritori de vile. Terenul este in panta, specialistii ne-au declarat ca din punct de vedere geologic terenul nu este indicat pentru constructia de case pentru ca exista riscul alunecarilor de teren.

In fine, „norocosii” au obtinut terenul si s-au apucat sa ridice viloacele, netinand cont ca nu aveau nici o cale de acces la strada, deoarece pe langa Spital s-au ridicat fel si fel de edificii care nu mai permit construirea unui drum pana pe deal.

Consecventi, consilierii baimareni au aprobat construirea unei case chiar si in parcarea Spitalului, anume pe terenul dintre gard si strada! In ritmul acesta, Spitalul va fi inconjurat in 2-3 ani de vile si magazine. Pentru a iesi din aceasta bulibaseala imobiliara, consilierii – zice-se – mai cauta solutii.

Si asa, 10 case sunt in diverse stadii de finisare, dar nu au acces la strada. Cea mai simpla solutie ar fi un pod aerian. Insa cea mai complicata solutie a fost gasita de aceiasi consilieri: se va lua o bucata din terenul Spitalului (!), si se va face strada pana pe dealul cu pricina.

In momentul de fata se circula prin curtea Spitalului, se cara materiale cu masini, se transporta lucruri casnice, se face chiar si foc „la iarba verde”.

Varianta lui Ludi

Istvan Ludescher, viceprimarul Baii Mari, explica: „Au existat mai multe variante de plan urbanistic de detaliu (PUD), initiate de proprietarii parcelelor de la nord de Spital. Dupa ce varianta aprobata de Consiliul Local a cazut, am ales un drum de acces prin incinta Spitalului. S-a votat in Consiliul Local in iulie 2004. Urmeaza ca gardul Spitalului sa fie mutat cu 6 metri spre interior.”

Noi nu am gasit aceasta hotarare, poate a fost una de care a stiut doar cine trebuie. Cert e ca cei de la Spital sunt pusi la colt si executati fara a putea riposta. Precizam ca nu a fost realizata niciodata o schita de dezmembrare a intregului teren de 1,8 ha, pentru a localiza exact pozitia Spitalului si a terenurilor care se pot retroceda si care nu.

Retrocedarile s-au facut dupa schite ale suprafetelor solicitate alcatuite de diversi topografi, care le-au amplasat unde au crezut de cuviinta. De asemenea, nu s-au stabilit niciodata exact limitele teritoriale ale terenului folosit de Spital in cele patru puncte cardinale. Legea precizeaza ca distanta minima la care pot fi amplasate cladiri (in cazul institutiilor spitalicesti) este de 50 metri.

Ce spun oficialii?

Carmen Sima, director adjunct al DSP si membru in CA al spitalului, ne-a declarat: „Trebuie o zona de protectie sanitara de minim 50 de metri in jurul Spitalului, iar din 2004, exista ca cerinta o suprafata minima de zona verde de 20 de mp pe pat de spital. Avand aceste argumente, am stabilit in CA ca terenul din jur sa treaca in administrarea unitatii medicale”.

Spitalul va solicita ca terenul in chestiune sa fie trecut din domeniul privat al Baii Mari in domeniul public, respectiv in administrarea Ministerului Sanatatii.

Rodica Brad, secretarul Primariei, a confirmat ca terenul ce va urma sa fie facut drum este „al nimanui”. La randul sau, presedintele comisiei de Urbanism din CL, Ovidiu Pop, recunoaste ca este o situatie incurcata, dar sustine ca terenul spitalului este in domeniul privat al Baii Mari. „Este un conflict cu Legea Spitalelor, dar nu pot sa-i las pe oamenii de acolo fara cale de acces!”

„Nu am nici o calitate sa ma opun acestui demers, pentru ca nu sunt oficial nici macar administratorul terenului. Cand voi avea un act oficial, prin care se stabileste calitatea noastra, ca institutie, atunci voi face demersurile necesare pentru anularea unor eventuale acte care ne-ar prejudicia” – sustine Gheorghe Bota, directorul Spitalului TBC.