Afaceri alunecoase pe partia de schi de la Arieseni

Autoritatile din Alba sunt nemultumite de conditiile in care a fost exploatata partia de schi din comuna Arieseni, mai precis de faptul ca firma care detine instalatia de urcare nu contribuie cu bani la bugetul judetean.

Mai mult decat atat, reprezentantii CJ reproseaza primarului din Arieseni, Marin Jurj, ca a prelungit o autorizatie de constructie la o cladire din apropierea partiei, pentru firma respectiva fara acordul institutiei judetene, in conditiile in care societatea ar fi schimbat proiectul initial, si l-au amendat cu 10 milioane de lei.

Cea mai scumpa zi de schiat din Europa

Firma SC „Todea Turism” a concesionat 420 de metri patrati pentru care plateste administratiei locale o suma relativ modesta, desi suprafata schiabila a partiei este de aproximativ 36.000 de metri patrati. Practic, societatea a concesionat doar suprafata ocupata de stalpii de sustinere, de grupul de actionare a mecanismului de teleschi, cabina de comanda, punctul de supraveghere etc.

In 1999, firma platea 2.260 de lei pe metru patrat, adica mai putin de un milion, o suma modica raportata la incasari, care a fost reactualizata anual, in functie de rata inflatiei. De altfel, la Arieseni se afla cea mai scumpa partie din Europa. O urcare cu teleschi-ul a costat in acest sezon 50.000 de lei (aproximativ 1,30 euro), pentru o lungime a traseului de 750 de metri.

Mai mult, turistii nu au posibilitatea de a obtine facilitati pentru tururi multiple sau pentru perioade mai lungi de o zi. Comparat cu o zi de schiat in Austria, spre exemplu, unde o persoana plateste pentru o zi de schi (6 ore) sub 30 de euro (pentru 50-60 de kilometri), la Arieseni o zi de schiat costa un turist aproximativ 48 de euro, pentru numai 27 de kilometri parcursi.

Practic, singurul serviciu prompt a fost pe parcursul acestui sezon cel al echipelor de „Salvamont”.

Nici un leu la bugetul judetului Alba

SC „Todea Turism Co” detine in judetul Alba doar un punct de lucru, unde nu are angajati (conform datelor de la Inspectoratul Teritorial de Munca). Firma este inregistrata la Timisoara, unde probabil se platesc si taxele locale.

De asemenea, potrivit unei adrese semnate de primarul din Arieseni, Marin Jurj, firma plateste impozit catre administratia locala doar pentru terenul ocupat de piloni, nu si pentru terenul pe care se schiaza, desi Consiliul Local a incercat sa colecteze mai multi bani de la societate, stabilind o taxa pe sezon.

Cu toate acestea, primarul a prelungit o autorizatie de constructie pentru o cladire situata in apropierea partiei, desi firma a schimbat numele proiectului. Arhitectul-sef al judetului, responsabil pentru modul in care se dezvolta zona, nu a fost de acord cu modificarea, astfel ca s-a ajuns in instanta.

Consiliul Judetean a cerut Tribunalului Alba sa oblige „Todea Turism” sa intocmeasca documentatia necesara pentru obtinerea certificatului de urbanism si a autorizatiei de construire pentru lucrarile deja efectuate si pentru cele viitoare. „Fostul primar a dat avizul pe o documentatie schimbata. Actualul primar a prelungit-o, desi nu trebuia prelungita.

Deci noi nu am mai avut controlul asupra a ceea ce s-a intamplat acolo”, a declarat arhitectul-sef al judetului, Eugenia Marginean.

Dosarul se afla inca pe rolul instantelor din Alba. Primarul Marin Jurj a fost si el sanctionat cu 10 milioane de lei pentru emiterea unei documentatii incomplete, amenda pe care nu a platit-o la termen.

Situatia terenului pe care se afla partia este destul de neclara in acest moment. Este posibil ca terenul sa fi fost concesionat Armatei si ulterior a fost sub-concesionat firmei.

Conform unei intampinari depuse la Tribunal in dosarul amintit mai sus, aflat pe rolul instantei, patronul „Todea Turism”, Vladimir Todea, a precizat ca societatea sa are avizele necesare si ca, in opinia sa, Consiliul Judetean este rau intentionat in ceea ce priveste firma sa, care a realizat prima partie de schi din Apuseni.

„Dorim sa invederam ca noi am fost primii care am cheltuit sute de milioane pentru realizarea planului urbanistic zonal pe care ulterior l-au folosit (fara bani) toti cei care au incercat sa isi legalizeze statutul constructiilor realizate ilegal”, se arata in documentul citat.