Afacerile care omoara Delta
Liviu Giosan, geolog marin la cel mai mare institut de oceanografie din lume – Woods Hole Oceanographic Institution din SUA -, sustine ca politicile de concesiune sunt o amenintare pentru Delta Dunarii. Cercetatorul considera ca Barajul de la Portile de Fier le „va
permite” apelor marii sa inghita pe termen lung Delta Dunarii.
„Delta se confrunta cu un deficit acut de sedimente pentru ca ele se opresc in baraj. Pe Dunare, debitul de apa a ramas aproape acelasi de peste o suta de ani, dar sedimentele aduse au scazut cu 70 la suta.”
Efectele secundare au inceput sa apara, iar ele se manifesta prin infiltrarea apei sarate in nisipurile Deltei si prin modificarea ecosistemului. Diferendul „Bastroe” ar putea fi stins daca autoritatile ar permite navelor ucrainene accesul liber pe Sulina.
Liviu Giosan mai sustine ca acele campanii de salvare a Deltei in care oficialitatile se inghesuie la strans PET-uri sunt expresia unui turism mediatic. Ajuns cercetator la cel mai mare institut de oceanografie din lume – Woods Hole Oceanographic Institution din SUA -, Liviu Giosan si-a canalizat o parte din proiecte spre studierea Deltei Dunarii si a istoriei geologice a Marii Negre.
„Daca nu se aduc sedimente, marea invadeaza Delta”
Ai afirmat ca nu turismul este cea mai mare amenintare pentru Delta, ci barajul de la Portile de Fier.
Aceasta este o problema la nivel mondial pe termen lung, adica sute de ani. Pretutindeni, marile rauri, aflate in amonte de cate o delta, sunt barate pentru diverse constructii utilitare – hidrocentrale, irigatii. Delta se confrunta cu un deficit acut de sedimente pentru ca ele se opresc in barajul de la Portile de Fier.
Pe Dunare, debitul de apa a ramas aproape acelasi de peste o suta de ani, dar sedimentele aduse au scazut cu 70 la suta. O parte din cele cateva zeci de milioane de metri cubi de sediment, doar cateva, mai precis nisipurile, insumand cateva milioane de metri cubi, formeaza si stabilizeaza coasta propriu-zisa. Restul ajung in largul marii. Iar delta este o lupta continua intre mare si fluviu. Daca nu se aduc suficiente sedimente, marea invadeaza Delta.
Se simt efecte imediate?
Sigur. De exemplu, intrarea apei sarate pe bratele Dunarii si pe lacurile de coasta in perioadele de debit mic. Apoi, infiltrarea apei sarate in nisipurile Deltei. Pestii si alte animale adaptate astazi la apa dulce vor avea de suferit in urma invaziei de apa sarata. Puturile vor trebui sapate la adancimi tot mai mari. Ecosistemul se va schimba.
Exista solutii?
Nu vad nici o solutie pe termen scurt la problema Portile de Fier. Cine se gandea in anii ‘30 – cand s-a produs marele „boom” in materie de baraje – la impactul acestora asupra mediului? In SUA exista un puternic curent de opinie care sustine distrugerea barajelor de pe raurile mici. Se incearca renaturalizarea zonelor afectate.
In cazul unor monstri precum Portile de Fier, o decizie similara este imposibil de imaginat. In plus, amenintarea la adresa Deltei este amplificata de faptul ca pe toate raurile care alimenteaza Dunarea cu sedimente si apa exista sute de baraje care ar trebui daramate. De unde si cum sa aduci milioanele de metri cubi de care are nevoie Delta pentru a nu fi inghitita de mare?
„Campaniile de salvare sunt doar turism mediatic”
Poate deveni Delta profitabila fara a o distruge?
Turismul devine o problema daca nu este planificat. Am fost in Delta Mackenzie (Canada, in zona arctica). Accesul in aceasta delta nu se face decat cu un ghid desemnat din partea eschimosilor, adica din partea comunitatii locale. O masura similara ar trebui gandita si pentru Delta Dunarii. Localnicilor le este aproape imposibil sa supravietuiasca daca nu incalca legea, daca nu fac braconaj.
Iar turismul se face haotic. Ma surprinde ca Delta nu este chiar mai poluata. Daca se investeste in comunitatea locala, acestia isi vor putea reduce dependenta de un pescuit de subzistenta si ar inflori printr-un turism ecologic cu componente traditionale. Am vazut multe delte ale lumii, dar nici una nu este atat de spectaculoasa ca delta noastra.
E o adevarata Perla a Coroanei! Intreaga Delta si complexul Razelm-Sinoe ar trebui desemnate ca zone de protectie totala, in sensul de a nu permite nimic care sa fie daunator mediului. Noii latifundiari au decizie de „viata sau moarte” pe proprietatile lor extinse din Delta.
Ii pasa unuia precum ciracul lui Adrian Nastase – care este, practic, stapan pe Razelm – despre ce se intampla cu mediul natural? M-ar mira! Pe acestia ii intereseaza profitul maxim cu orice pret. Cum a ajuns delta pe mainile lor?
Care a fost situatia Deltei in secolul trecut?
Marele geniu practic Antipa a fost un spirit ecologic avant-la-lettre. Bonomul Mos Grigorie, cum ii spunea colegul sau de banca Emil Racovita, a avut de suferit in toata perioada – de la inceputul secolului trecut – cand a condus administratia pescariilor din cauza intereselor particulare.
Latifundiarii Deltei de atunci exploatau pestele pentru profit maxim, iar locuitorii Deltei erau, practic, sclavii lor! O problema veche, deci, pe care o vad in continuare drept cea mai periculoasa pentru viitorul Deltei! A scapat Delta ca printr-o minune de nebunia furioasa a lui Ceausescu ca sa incapa pe mana altor indivizi fara scrupule! Deciziile de dezvoltare ar trebui luate doar cu
aprobarea comunitatilor locale si a autoritatilor de mediu. Avand in vedere coruptia cancerigena care afecteaza sfera administrativa la toate nivelurile, decizia finala asupra initiativelor importante de dezvoltare ar trebui luata de catre un consiliu administrativ, format preponderent din specialisti de prestigiu, care sa nu aiba interese economice in Delta.
Cum vi se par campaniile de salvare a Deltei, in care vedem oficialitati la strans PET-uri?
Asta se numeste turism mediatic. Ei cred ca vor salva Delta ridicand doua PET-uri? Exista o campanie – „Keep Britain Tidy” – care dureaza de ani de zile, cu spoturi atractive, cu argumente inteligente, cu emisiuni serioase, in care oamenii sunt cointeresati de soarta tarii lor.
Daca pui un mesaj sec gen „consumul excesiv de sare dauneaza sanatatii”, il ignor si ma intorc cand reincepe filmul.
De ce acesti „salvatori” nu finanteaza cercetatori seriosi ca sa studieze fenomenul Delta Dunarii? De ce nu se fac documentare in care sa se arate de ce dauneaza poluarea sau pescuitul facut anapoda? Le urez succes celor ce au de gand sa faca asa ceva dar sa lasam turismul mediatic la o parte.
„Sa le oferim ucrainenilor acces gratuit!”
Ce studii de impact exista asupra canalului Bastroe?
Cel mai serios studiu de impact pe care l-am vazut a fost facut de o firma olandeza de la Delft. Desi realizat de profesionisti, raportul nu spune mai nimic concret, nu contine nici o recomandare care sa apara bine fundamentata.
Fara falsa modestie, singurul studiu stiintific pe care l-au citat in intreg raportul a fost teza mea de Masters – „Transportul sedimentelor in lungul tarmului Deltei Dunarii”.
Daca ei au gasit doar un studiu serios despre Delta care se refera doar la unul din aspectele problemei, si anume comportamentul coastei, ma intreb cum poate fi catalogat raportul? Nu este vina olandezilor, ei au lucrat cu ce au avut la indemana. Exista studii depasite, bazate pe date colectate in anii ’60-’70, care nu pot convinge comunitatea stiintifica.
Astfel, nu exista nici o presiune politica inteligent condusa si nici una stiintifica bine fundamentata.
Care este cel mai mare pericol?
Traficul navelor care vor polua doua artere: Sulina si Chilia. Nu trebuie sa ne referim doar la Bastroe, pentru ca acesta este doar un mic brat de cativa kilometri. Adancirea canalului in tot lungul bratului Chilia va avea cel mai puternic impact. Pentru a inchide acest diferend, nu vad decat o solutie. Trebuie sa ni-i facem prieteni pe ucraineni.
Ei se plangeau ca platesc taxe de un milion de dolari pentru a naviga pe canalele noastre. Sa le oferim trecerea gratis. Mai mult – se poate incerca administrarea canalului de navigatie Sulina, in colaborare cu ei si cu alte tari europene direct interesate. Ce inseamna cateva milioane de dolari fata de distrugerea Deltei?
INTERVIURILE HotNews.ro