Al doilea draft al Strategiei pentru 2014-2020: Guvernul vrea sa-i mentina lui Liviu Dragnea influenta la fondurile UE de la Agricultura lui Daniel Constantin
Guvernul vrea sa mentina ministrului Dezvoltarii Regionale, social-democratul Liviu Dragnea, influenta asupra absorbtiei fondurilor europene de la Ministerul Agriculturii, condus de conservatorul Daniel Constantin, potrivit unei noi versiuni a Acordului de parteneriat pentru exercitiul financiar 2014-2020, obtinute de HotNews.ro. In decembrie 2013, Comisia Europeana a cerut Guvernului Romaniei clarificari privind interventia Ministerului Dezvoltarii ca organism intermediar in absorbtia fondurilor de la Agricultura.
Documentul obtinut de HotNews.ro este intitulat „Romanian Partnership Agreement for the 2014-2020 Programming Period – Second Draft” – „Acordul de parteneriat al Romaniei pentru perioada de programare 2014-2020 – al doilea proiect”, si apare dupa ce in luna octombrie 2013 Ministerul Fondurilor Europene a transmis la Bruxelles un document pe care l-a intitulat „Prima versiune a Acordului de parteneriat”.
Aceasta a doua versiune a Acorului de parteneriat, obtinuta de HotNews.ro, este datata ianuarie 2014 si mai poate fi modificata pana va fi transmisa de MFE la Comisia Europeana.
Importanta acestui draft rezida in faptul ca este cel mai avansat document programatic al Guvernului Romaniei pentru fondurile UE 2014-2020, fiind redactat dupa ce in luna decembrie 2013 Comisia Europeana a formulat o serie de critici asupra primei versiuni a Acorului de parteneriat.
In schema propusa de Guvernul Romaniei pentru sistemul de absorbtie a fodurilor europene 2014-2020, doar trei ministere vor mai avea in subordine autoritati de management pentru programele operationale: Ministerul Fondurilor Europene (4 AM-uri), Ministerul Dezvoltarii Regionale (3 AM-ri) si Ministerul Agriculturii (2 AM-uri). In forma componenta actuala a Guvernului, practc doi ministri cu autoritati de management sunt de la PSD, iar unul de la PC.
Ministrii liberali raman doar cu organisme intermediare.
Fata de perioada de proramare 2007-2013, Ministerul Fondurilor Europene va avea puteri sporite in perioada 2014-2020, urmand sa coordoneze implementarea acorului de parteneriat inclusiv pentru absorbtia fondurile europene gestionata direct de Ministerul Agriculturii.
- Social-democrat-ul Dragnea ramane influent peste fondurile conservatorului Constantin
Acesta versiune avansata a strategiei Guvernului pentru absorbtia fondurilor europene 2014-2020 este interesanta mai degraba in punctele in care nu face nicio modificare dupa dialogul informal in care serviciile Comisiei Europene au formulat critici fata de prima versiune a Acordului de parteneriat.
„Autoritatile romane trebuie sa justifice noua structura propusa pentru sistemul de management si control in raport cu anticipata sa capacitate de a depasi dificultatile intampinate in implementare din perioada 2007-2013. Competenta ministerelor de linie ca factori de decizie sectoriali trebuie mentinuta, evitand astfel aparitia de noi niveluri administrative si costuri birocratice si asigurand sustenabilitatea experientei si capacitatii dobandite inca din etapa de pre-aderare.
In acest context, sunt necesare clarificari suplimentare cu privire la noul rol al Ministerului Dezvoltarii Regionale de Organism Intermediar pentru Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Regionala. Romania trebuie sa explice cum aceasta structura revizuita va opera in practica, deficientele pe care intentioneaza sa le solutioneze si posibilele imbunatatiri la care poate conduce”, critica Bruxelles-ul documentatia roamneasca, in luna decembrie, potrivit Mediafax.
In urma dialogului informal, Guvernul Romaniei nu a modificat structura institutionala de absorbtie a fondurilor UE, criticata de Comisie.
Potrivit draftului de Acord de parteneriat din ianuarie 2014, Ministerul Dezvoltarii Regionale si Administratiei Publice ramane organism intermediar pentru fondurile europene de dezvoltare rurala gestionate de Ministerul Agriculturii si Dezvoltarii Rurale.
Organismele intermediare sunt institutii care preiau, prin delegare, o serie de competente si prerogative de la Autoritatile de Management pentru programele operationale, prin care Romania atrage banii europeni. Astfel, organisemele intermediare sunt institutii cu mare influenta, ele urmand sa se ocupe inclusiv de interventiile teritoriale integrate (ITI), de evaluarea si aprobarea proiectelor, de distribuirea banilor catre beneficiari.
In criticile formulate in decembrie 2013, Comisia Europeana a subliniat si ca alocarile de fonduri europene pe care Romania isi propune sa le atraga ar trebui sa fie raportate la capacitatea „realista” de absorbtie, luand in calcul lectiile invatate.
Noul draft de Acord de parteneriat, din ianuarie 2014, mentine alocarile din proiectul transmis in octombrie la Bruxelles.
Astfel, obiectivele tematice carora le vor fi alocati cei mai multi bani europeni vor fi „Promovarea transportului sustenabil si eliminarea blocajelor din retelele-cheie de infrastructura (20,47% din alocarea totala destinata Romaniei), Pastrarea si ocrotirea mediului si promovarea eficientei resurselor (14,76%), precum si Intarirea competitivitatii IMM-urilor, sectorului agricol si sectirului de pescuit si acvacultura (13,11%).
Pentru perioada de programare 2014-2020, Romania va avea la dispozitie de la Uniunea Europenea fonduri de 39,8 miliarde de euro.
- Potentialul Portului Constanta, scos in fata din cateva fraze
In observatiile formulate in decembrie 2013, Comisia Europeana a recomandat Guvernului sa prezinte mai bine potentialul porturilor, in conditiile in care referirea la Portul Constanta era „destul de slaba” in Prima versiune a Acorului de parteneriat tramisa de Romania la Bruxelles in octombrie 2013.
Astfel, in proiectul de Acord de parteneriat din ianuarie 2014, obtinut de HotNews.ro, Guvernul mai adauga cate ceva despre protentialul de dezvoltare al Portului Constanta.
„Potentialul deplin al Portului Constanga nu este inca atins, din cauza unor parti ale portului care au nevoie de reabilitare si din cauza unei carente generale de infrastructura intermodala, care trebuie sa permita transferul usor al containerelor intre nave, camioane si vagoane de tren”, arata Ministerul Fondurilor Europene in cea de-a doua versiune a Acordului de parteneriat 2014-2020.
Documentul mentioneaza ca dezvoltarea Portului Constanta este incetinita si de lipsa infrastructurii de transport performante pe uscat catre si dinspre Portul Constanta.
„Asadar, competitia din partea altor porturi, de la Marea Adriatica sau din alte locuri, este destul de mare si datele arata ca Portul Constanta pierde din cota de piata”, avertizeaza Guvernul Romaniei.
Astfel, Guvernul isi propune ca Romania sa cheltuiasca fondurile europene destinate Portului Constanta in primul rand pe sistematizarea si imbunatatirea drumurilor si cailor ferate din port, stabilizarea si amenajarea malului portului, modernizarea retelei de distributie a apei si energiei pe suprafata portului, achizitionarea de vase specializate pentru dragaj, mentenanta, pompieri si decontaminare, precum si tehnologii mai verzi pentru transport si energie.