Alesii locali se poticnesc in cursa pentru fonduri UE: Demaraj dificil sau prea multe obstacole pe traseu? 

Un europarlamentar a lansat o brosura informativa care prezinta oportunitati pentru autoritatile locale de accesare a fondurilor europene. Motive declarate: deficitul de informatie in acest domeniu si faptul ca subiectul este tratat superficial pe agenda electorala. In acelasi timp, proiectele de infrastructura rurala depuse deja pentru finantare au inregistrat un numar record iar cele de infrastructura regionala au depasit suma alocata pentru anul 2007. Ceea ce nu garanteaza ca vor fi duse la bun sfarsit. Dovada, din experienta anterioara: 11,6 milioane de euro pierdute prin rezilierea unor proiecte SAPARD. Care sunt, de fapt, problemele de care se lovesc autoritatile locale in accesarea fondurilor europene?

Problema accesului la informatii: actuala sau depasita?

Europarlamentarul Victor Bostinaru a lansat, in ajun de campanie electorala, o brosura care prezinta oportunitatile de accesare a fondurilor europene pentru autoritatile locale si pasii principali de urmat pentru a realiza un proiect.

„Ghidul pentru alesii locali” prezentat de Victor Bostinaru este realizat sub titlul „Actorii locali din Romania si rolul lor in politica de coeziune a Uniunii Europene” si prezinta o sinteza a informatiilor despre fonduri structurale.

„Este prima initiativa de acest gen. Daca ne uitam atent, in toate programele electorale, acest capitol al finantarii europene este mentionat in treacat, mai mult ca un slogan, dar nu se spune nimic concret. De fapt, in general, agenda europeana este, in Romania post-aderare, cvasi-inexistenta”, a spus Bostinaru.

In brosura sunt prezentate sapte domenii prezentate, sunt detaliate exemple de succes din alte tari membre UE, recomandate de Directoratul pentru Politici Regionale al Comisiei Europene. Pentru realizarea brosurii, Victor Bostinaru a colaborat cu firma de consultanta Project Europa, al carei reprezentant, Roxana Minzatu, este in acelasi timp si consilier judetean la Brasov.

Fara indoiala, orice initiativa de informare este buna, dar din pacate este numai un mic pas in „tratarea” durerilor de cap ale alesilor locali, cand vine vorba de realizarea de proiecte. „Nu este un produs de expertiza, ci unul de informare”, au declarat realizatorii brosurii. Ori, practica a demonstrat ca de expertiza au nevoie, in primul rand, autoritatile din teritoriu.

Record la proiecte pentru „renovarea satelor” si „infrastructura regionala”

Daca lipsa de informatii despre posibilitatile de finantare este o problema acuta, atunci avem de-a face cu un paradox: la prima licitatie pentru proiecte de infrastructura rurala in cadrul PNDR au fost depuse 194 proiecte, care insumate, depasesc de 4 ori suma alocata.

In cadrul Programului Operational Regional, pentru masura 2.1.”Infrastructura”, au fost depuse pana in prezent peste 100 de proiecte, in valoare de peste un miliard de euro. Numarul mare de solicitari demonstreaza interesul pentru obtinerea fondurilor. Problemele reale apar, insa, la implementarea proiectelor.

11,6 milioane euro, proiecte reziliate in cadrul SAPARD. 3,7 milioane euro „fraudati” numai in 2007.

Cifrele vorbesc de la sine: problemele reale apar in timpul derularii proiectelor. Experienta fondurilor de preaderare este, in acest context, extrem de relevanta: autoritatile locale din mediul rural au depus 877 de proiecte pentru “Dezvoltarea si imbunatatirea infrastructurii rurale” in cadrul SAPARD, valoarea acestora ridicandu-se la 725,92 milioane euro.

Dintre acestea, au obtinut finantare nerambursabila 850 proiecte, in valoare de peste 658 de milioane euro. Din acestea, circa 100 au avut probleme grave, fiind la un pas de reziliere, cu putin timp inainte de finalizare, adica la inceputul lunii februarie. Motivul, declarat de ministrul Dacian Ciolos: „intarzieri la lucrarile de infrastructura”. Deocamdata, au fost reziliate numai 14, in valoare de 11,6 milioane euro.

In acelasi context, amintim ca Directia Nationala Anticoruptie a inregistrat, numai in 2007, dosare incheiate cu rechizitoriu pentru proiecte in valoare de 3,7 milioane de euro.

Pe romaneste – fonduri europene furate. De mentionat este faptul ca proiectele de dimensiune mare anchetate de-a lungul timpului si pentru care a fost sistata finantarea au fost derulate de institutii publice, asa cum este cazul, spre exemplu, al Centrului Expozitional de la Constanta (3 milioane euro) sau a Centrului Istoric Braila.

Problemele care au aparut in cadrul acestor proiecte: neintelegeri intre autoritatile locale responsabile, nereguli legate de proiectul tehnic. In alte cazuri similare, problemele au fost legate antreprenorii neseriosi sau procedurile de licitatie publica.

De ce se plang alesii locali

Studiile de fezabilitate prea scumpe, lipsa specialistilor, sau salariile prea mari pe care le pretind acestia, constructorii care nu se tin de cuvant sunt numai o parte din problemele pe care, adeseori, autoritatile locale le mentioneaza.

Primarul comunei Cringeni, din Teleorman, a declarat pentru ziarul euROpeanul ca a demarat o initiativa de strangere de semnaturi din toate satele pentru proiectul de canalizare si apa si s-au stabilit punctele de exploatare. „Problema este ca proiectantul, cel care s-a ocupat de studiul de fezabilitate, trebuie platit cu aproximativ 35.000 de lei si, deocamdata, nu avem acesti bani”, mai spune primarul.

La acestea se adauga birocratia si unele prevederi legislative. Proiectele de infrastructura rurala care au fost depuse, asa cum aminteam, in numar mare luna trecuta, au deja un „hop” de trecut: studiile de fezabilitate pot fi „stampilate” numai la Bucuresti, nu si in teritoriu.

Oficialii din Ministerul Agriculturii au confirmat existenta acestei reglementari si au declarat faptul ca nu se poate schimba. Asadar, toti cei 194 de primari care au depus proiecte, si cei care vor depune de acum incolo, trebuie sa „viziteze” Inspectoratul de Stat in Constructii. Ramane de vazut cate proiecte, din cele „anuntate”, se vor concretiza.