Am testat Samsung Galaxy Z Fold8 Ultra la o plimbare prin Londra
Am fost la Samsung Unpacked, la Londra, evenimentul global la care compania își lansează cele mai importante telefoane, ceasuri și funcții noi. Anul ăsta au prezentat Galaxy Z Fold8 Ultra, Galaxy Z Fold8, Galaxy Z Flip8, Galaxy Watch9 și Galaxy Watch Ultra2. Înainte să testez Galaxy Z Fold8 Ultra prin oraș, am ascultat oamenii care au lucrat la noua generație de device-uri și am înțeles ce a vrut Samsung să aducă nou în tech. Apoi am putut verifica promisiunile companiei în lumină naturală, pe Tamisa, într-un muzeu al circului aproape complet întunecat și la petrecerea de după lansare.
Z Fold8, noul telefon în formă de pașaport

Înainte ca telefoanele să ajungă pe scena Unpacked, Hubert H. Lee, EVP și Head of Design la Samsung Mobile, ne-a arătat schițele, machetele și mostrele folosite în dezvoltarea lor. Samsung a realizat peste 500 de machete pentru a reduce greutatea și grosimea dispozitivelor, pentru a rotunji zonele în care se sprijină degetele și pentru a le face mai ușor de deschis. „Principala noastră inspirație a fost modelul clasic de pașaport pentru că noi considerăm că forma și funcția trebuie să urmeze un scop comun,” a spus Lee despre noul Galaxy Z Fold8. Pașaportul le-a oferit designerilor modelul unui obiect pe care îl poți ține și răsfoi ușor cu o singură mână. De aici a apărut un telefon mai scund și mai lat decât Fold-urile precedente, cu un ecran exterior 16:10 și unul interior 4:3.

Când am văzut toate cele trei pliabile împreună, diferențele au devenit mai ușor de înțeles. Galaxy Z Fold8 se deschide într-un ecran apropiat de o tabletă mică și este construit în primul rând pentru filme, jocuri și lectură. Hannah Trott, Strategic Omni-Channel Marketing Manager la Samsung, ne-a explicat că poți începe un clip pe ecranul exterior, iar dacă vrei să vezi mai mult, deschizi telefonul și continui pe displayul 4:3, cu mai mult loc pentru imagine și comentarii. Galaxy Z Flip8 urmează direcția opusă și pliază un smartphone normal pentru a ocupa mai puțin loc. Galaxy Z Fold8 Ultra păstrează forma înaltă a generațiilor precedente, dar adaugă camerele, bateria și performanța necesare unui model care vrea să fie simultan telefon, tabletă și instrument de lucru.

Fold8 este, probabil, produsul cel mai nou ca idee. Cântărește 201 grame, are o baterie de 4.800 mAh și arată aproape pătrat când este închis. În schimb, primește numai două camere pe spate și nu are teleobiectivul modelului Ultra. Flip8 este cel mai subțire și mai ușor Flip produs de Samsung, iar ecranul exterior FlexWindow îți permite să verifici notificări și să folosești anumite funcții fără să deschizi telefonul.

La Unpacked, Samsung a completat gama cu Galaxy Watch9 și Galaxy Watch Ultra2. Hon Pak, SVP și Head of Digital Health Team, ne-a explicat că Samsung vrea să mute ceasul inteligent din zona în care îți numără pașii spre una în care poate observa schimbările corpului înainte ca tu să le simți. Watch9 urmărește cinci indicatori în timpul somnului, iar Vitals, Heart Health Score și Fitness Index transformă datele în alerte și recomandări zilnice, mai ales pe zona de apnee. Watch Ultra2 pune aceleași funcții într-un corp mai rezistent, cu o carcasă de 47 de milimetri și o baterie de 800 mAh. Unele funcții medicale depind însă de autorizările primite în fiecare țară și nu vor fi disponibile automat și în România.

Toate aceste explicații au pregătit lansarea, dar produsul pe care aveam să-l folosesc efectiv prin Londra era Galaxy Z Fold8 Ultra. Telefonul cântărește 215 grame, măsoară 4,1 milimetri când este deschis și are un ecran interior de opt inci. Sistemul foto combină o cameră principală de 200 MP, una ultrawide de 50 MP și un teleobiectiv de 10 MP cu zoom optic 3x. În interior se află procesorul Snapdragon 8 Elite Gen 5 for Galaxy și o baterie de 5.000 mAh cu încărcare la 45 W.
Samsung a schimbat și structura aflată sub ecran. Flex Titanium folosește o peliculă din aliaj de titan și o placă flexibilă perforată pentru a distribui presiunea din zona de pliere. Cuta centrală nu a dispărut, dar a devenit suficient de discretă încât să nu-mi distragă atenția când foloseam telefonul deschis. Explicațiile despre confort pe care le auzisem de la Hubert H. Lee au început să aibă sens când a trebuit să scot telefonul, să-l deschid, să fotografiez, să verific cadrul și să-l închid de zeci de ori într-o singură zi.
Pe Tamisa am testat camerele și ecranul mare

Prima parte a testului a avut loc într-un tur pe Tamisa. Am fotografiat clădiri, poduri, reflexii pe apă și oameni aflați în mișcare. Barca îmi limita poziția, iar peisajul se schimba suficient de repede încât să nu pot pregăti fiecare cadru.

Camera ultrawide de 50 MP a fost utilă când voiam să prind o clădire întreagă sau un pod și nu aveam cum să mă dau câțiva metri în spate. Teleobiectivul cu zoom optic 3x m-a ajutat când voiam să izolez un detaliu aflat pe mal, iar camera principală de 200 MP mi-a oferit suficientă rezoluție ca să pot recadra ulterior imaginile.

Avantajul specific unui Fold apărea după ce făceam fotografia, după cum se vede și la acest templu japonez interesant de pe la periferia turului pe Tamisa. Deschideam telefonul și verificam imaginea pe ecranul interior de opt inci. Vedeam imediat dacă fotografia era clară, dacă surprinsesem detaliul dorit sau dacă trebuia să repet cadrul. Pe același display puteam să editez imaginea și să compar rezultatul cu originalul prin Photo Assist.

Ecranul are o luminozitate maximă declarată de 3.000 de niți și un strat care reduce reflexiile. Specificația pare abstractă până când încerci să verifici o fotografie deasupra apei, unde lumina vine din mai multe direcții. În situația respectivă, puteam vedea cadrul fără să caut permanent un colț de umbră.
La the Empress am testat Nightography în întuneric și lumină haotică

După turul pe Tamisa, am ajuns la Empress, un muzeu dedicat circului în care au loc și spectacole. Condițiile erau aproape opuse celor de pe apă. Sălile erau întunecate, artiștii se mișcau rapid, iar lumina era slabă, colorată și haotică.

Acolo am testat Nightography, sistemul prin care Samsung combină camerele și procesarea software pentru a păstra subiectele, culorile și atmosfera scenelor fotografiate în lumină slabă. S-a descurcat bine atât pe poze macro pe lumină haotică cu mâncare, cât și pe cadre cu acrobați aflați în mișcare sub spoturi care se schimbau permanent. Telefonul trebuia să păstreze oamenii vizibili fără să transforme întunericul din jur într-un gri artificial și să controleze sursele puternice de lumină fără să ardă întregul cadru.
Ecranul pliabil a fost util și aici. După fiecare serie puteam verifica la o dimensiune mare dacă subiectul rămăsese clar, dacă fotografia păstrase detaliile din umbre sau dacă trebuia să încerc din nou. Într-un astfel de decor, diferența dintre o imagine reușită și una ratată devine mult mai ușor de observat pe un display de opt inci.

După ce am folosit Fold8 Ultra în lumină naturală, pe apă și într-un spectacol aproape complet întunecat, telefonul mi s-a părut un pliabil ajuns foarte aproape de maturitate. Rămâne mare și scump, dar nu mai simți permanent că accepți un prototip în schimbul ecranului flexibil.
Explicațiile despre formă, confort, camere și inteligență artificială au început să aibă sens abia când am folosit telefonul prin Londra. Fold8 Ultra își justifică formatul când faci o fotografie, deschizi dispozitivul și o verifici pe un ecran apropiat de o tabletă, apoi o editezi fără să treci pe alt aparat. Samsung nu mai trebuie să demonstreze că poate construi un telefon pliabil. Trebuie să demonstreze de ce merită să-l deschizi, iar Fold8 Ultra oferă cel mai clar răspuns de până acum.
Articol realizat în parteneriat cu Samsung