Amante celebre

Psihologia metresei

Amanta este o femeie care ocupa in mod ilicit locul sotiei. Fata de alte cuvinte ca partenera de viata, concubina sau iubita, cuvantul amanta va suna intotdeauna ilicit si va avea intotdeauna o nuanta de lux si eleganta.

MAGDA MARINCOVICI

Sa fii amanta!

Amanta. Ce cuvant ingrat! Te face sa te gandesti la o unealta, un instrument. O slabiciune ascunsa. Un viciu la care cei din jur incearca sa inchida ochii, ingaduitori. Uneori, amanta risca mult, aproape totul. Uneori nu se pretuieste la adevarata valoare. Stie foarte bine ca ar putea sa spele oricand pe jos cu orgoliul celui care i se da.

De cealalta parte a asternutului o asteapta intotdeauna barbati insurati, morti de placere, dar speriati de moarte. EA stie cel mai bine ca placerea nu ti se da la nesfarsit si ca orice clipa este mai pretioasa decat bataia inimii. Velica i-a tinut asternutul cald lui Mihai Viteazul. Elena Lupescu pe al lui Carol al II-lea.

Maria Obrenovici a avut “grija” de Cuza, iar din amintirea ei nu a mai ramas aproape nimic. Poate doar o farfurie cu portretul ei, despre care nu se stie… daca este al ei. Marylin Monroe a fost ispita din alcovul lui Kennedy. Monica Lewinski la fel, in Biroul Oval, pe vremuri clintoniene.

“O femeie trebuie sa fie gospodina in casa, amanta in pat si doamna in societate”; “Cum vrei tu sa fii amanta sotului tau, atata timp cat nu faci ce fac amantele?”; “Cum vrei tu sa-l tii langa tine atata timp cat nu-i dai tot ce-si doreste si tot ce viseaza?”. Sunt comentarii auzite printre colturile vietii.

Nu urecheati amantele! Serpuitoarele cai ale destinului creioneaza deseori situatii de viata in care oricine poate fi urecheat. Oare cine a spus ca amanta traieste, pe cand sotia ramane in viata?!? Nascuti sa ne dedulcim din pacat, ne dosim necontenit dupa morala, cand ratiunea ne face sa iubim hulpav.

Sotia, sotul si amanta se trezesc la un moment dat intr-un joc orb si perfid. Uneori pe viata si pe moarte. Cel mai palpitant este ca nimeni nu stie care este castigatorul acestui joc, ne explica psihologul Aurora Liiceanu.

Exista un lant sinonimic foarte lung care defineste amanta: concubina, iubita, prietena, metresa, amoreza, draguta, ibovnica… Mai trebuie adaugat inca unul care scapa adesea: cel de aventuriera. Amanta ca o aventura, dar una prelungita. Pentru ca, atunci cand spunem amanta, avem in vedere o relatie care dureaza in timp.

Acesti termeni au cunoscut modificari in functie de atitudinea societatii fata de sexualitate, de evolutia pe care a avut-o in cultura si societate institutia casatoriei si ideea de iubire. Apoi latinescul concubina – cea care se culca cu un barbat – a fost inlocuit recent cu termenul coabitare. Fata de primul termen, cel de-al doilea se bucura de mai multa toleranta sociala.

Jurnalul National: Cum se explica existenta in aceasta serie de sinonime a termenului prietena pentru amanta?

Aurora Liiceanu: Intre amante si barbati au existat loialitati si prietenii care au facut voga in literatura axat pe relatiile interpersonale. Cei doi s-au sprijinit reciproc, au creat o legatura dincolo de satisfactia sexuala.

A existat o epoca de aur a amantelor?

Epoca de aur a amantei a coincis cu perioada cand ea facea parte din reusita sociala a barbatului. Se spune chiar ca in mediile politice inalte era firesc sa ai o metresa. O legatura mondena putea suscita chiar ecouri favorabile. Este epoca in care amanta este semirecunoscuta social, dand o nota pozitiva barbatului. Amanta era expresia unei virilitati care depasea patul conjugal.

Virilitatea, seductia unui barbat insurat erau semnul reusitei sociale. Interesant e ca si azi se pastreaza aceste conotatii pozitive.

Este amanta o institutie, ca si casatoria?

Amanta este o institutie a nelegitimului, dar a acceptatului, care a cunoscut o anumita continuitate. Ea a coexistat cu institutia casatoriei. Ambele institutii au cunoscut modificari de-a lungul vremii. Diferenta este ca institutia casatoriei are legitimitate, in timp ce institutia amantei se caracterizeaza prin nelegitimitate.

Sociologii care s-au ocupat de cele doua institutii spun ca pentru a rezista in timp casatoria trebuie sa evolueze in mai multe viteze, de la fidelitate, la amor fizic si procreatie, toleranta si libertate reciproca. Aceasta presupune o supraveghere toleranta din partea ambilor parteneri, care sa duca la prietenie, complicitate, depanarea amintirilor la varste inaintate.

Nu poti spune ca sotia este amanta decat daca vrei sa subliniezi ca relatia este deosebit de erotica si se apropie de asteptarile unei relatii in afara casatoriei.

Sunt cazuri cand amanta a reusit totusi sa patrunda in zona legitimitatii, devenind sotie. Care e cheia acestui salt?

Saltul e foarte posibil cand amanta acopera un deficit al unei relatii. Cand reuseste sa satisfaca acest deficit, ea poate sa disloce cuplul si sa uzurpe locul sotiei. Aici, aventura, amanta, nevasta este un traseu parcurs de aceeasi femeie. Amanta face saltul de la nelegitim la legitim.

Exista si casatorii carora le-am putea spune “second-hand”, in care o amanta dubleaza o perioada foarte lunga si incepe sa mimeze caracterul pe care-l are casatoria.

Ce face ca amanta sa fie adesea preferata sotiei de catre barbat?

Este un banc pe care l-am auzit in Grecia, care e mai mult o pedagogie sociala: un barbat casatorit, cu sotia si cu amanta sunt intr-o barca ce se afla in pericol sa se scufunde. Barbatului ii revine dificila misiune de a scapa de la inec pe una dintre cele doua femei. Intrebarea e pe cine sacrifica barbatul. Problema era ca sa dea si argumentul pentru decizia luata.

Barbatul va renunta la amanta, pentru ca ea il va intelege. Ceea ce ma duce cu gandul ca amanta este persoana care ofera incredere, intelegere, posibilitatea confesiunii. Exact pe acest teren se greveaza amanta. De aici ideea ca, daca te apropii de amanta, poti afla multe din secretele barbatului.

De ce a fost repudiata amanta de-a lungul timpului?

Nu intotdeauna. Ele au fost si femei care au inspirat frica, femei de care s-a tinut seama. Au fost amante curtezane care reprezentau chiar o profesiune. Ea era binecunoscuta, avea un rol social bine definit. Cand vorbim de repudierea amantei ne referim la spatiul clandestinitatii, la acele legaturi in care secretul condimenteaza relatia si mentine o anumita excitatie a cuplului.

Este amanta afisata, dar este si cea secreta…

Da, aceasta din urma este tinuta in umbra, este intretinuta. Ea nu pleaca in concediu, in week-end, la spectacole, nu are socializare cu partenerul. Desi, cum spun unii sociologi, atata vreme cat divortul ar fi interzis amantele ar fi la vedere, pentru ca nu ar reprezenta nici o amenintare pentru sotie.

De ce a existat tendinta de alegere a amantelor din randul actritelor?

Este adevarat ca aceasta profesiune a fost foarte sever sanctionata de-a lungul timpului, deoarece din aceasta zona s-au recrutat amantele. Era epoca in care sotiile erau mai mult inchise in casa, nu aveau vizibilitate sociala spre a fi alese, sa performeze strategii de seductie.

Actritele erau vizibile, puteau fi alese, apoi insasi actoria nu se potrivea cu casatoria care presupune devotiune si crescutul copiilor. Ca si pentru prostituate, amantelor actrite le era aproape interzisa maternitatea, era chiar un obstacol. Ele erau femeile disponibile, aveau timp pe care-l putea pune in folosul unui barbat.

Chiar in anii de inceput ai comunismului, la noi, liderii de atunci aveau amante actrite, ceea ce noi am aflat mult mai tarziu…

Conducatorii de atunci da, dar nu si poporul. El nu avea voie, pentru ca era supravegheat. Si sa nu uitam ca sotiile erau primele care isi turnau sotii la partid. Este limpede ce relatii existau intre soti. Conducatorii nu se expuneau. Niciodata nu s-au afisat cu amantele, dar sa ne amintim ca nici cu nevestele nu se aratau in public.

Ei beneficiau de foarte multe posibilitati, spre deosebire de omul de rand, care nu avea voie la hotel decat daca avea o delegatie de serviciu.

Aparitia amantei poate fi facilitata de o vina a sotiei?

Exista mai multe explicatii ale aparitiei amantei. Deficitul de relatii, rutina, insatisfactia legata de partenera. Deficitul legat de sotia care nu raspunde exigentelor partenerului. Dar mai exista si nevoia de afirmare, de satisfacere a imaginii despre sine a barbatului. Orice participare la o alta relatie presupune alte trairi, alte experiente.

El are sentimentul ca aventura ii imbogateste cunoasterea de sine. Problema e sa dozeze acest drog pe care il ia barbatul pentru a nu deveni o dependenta. Cat de mult joci aceasta intrare si iesire din cuplu.

Este amanta o cunoscatoare mai buna a psihologiei barbatului decat sotia?

Dupa parerea mea, in zona sexualitatii amanta e mai sincera ca sotia. Insa o amanta care vizeaza durata in timp a relatiei trebuie sa se faca utila dincolo de pat. Pentru ca sexul se poate rezolva si prin prostitutie. Si aici amanta este superioara prostituatei. Cu amanta ai o relatie de durata, cu prostituata a doua oara nu te mai vezi.

Amanta este o femeie care trebuie sa fie neaparat frumoasa?

Nu o data am auzit: nu pot sa inteleg de ce are o amanta cand sotia este acelasi tip de femeie cu sotia. In aceasta situatie, barbatul este fidel aceluiasi gen de femeie. Dar sunt situatii cand amanta contrazice total genul sotiei. Sotia poate sa accepte ca amanta e mai tanara, mai frumoasa. Sotia va fi, evident, ranita in orgoliul ei.

Dar cand sotia descopera ca amanta ii este inferioara, atunci orgoliul ei este si mai profund ranit.

Este deci un deficit de comunicare, care incurajeaza instalarea amantei in viata sotului?

Comunicarea e esentiala, dar nu poti comunica orice. Eu am un exemplu. Un cuplu se duce la un consilier marital adept al comunicarii totale. Consilierul il intreaba pe sot daca i-a marturisit totul sotiei si acesta ii raspunde ca, daca spunea totul, de mult era divortat.

“In jurul anilor ’20, in tara noastra, institutia amantei era atat de inradacinata incat la Capsa, de Pasti se vindeau oua pentru amante. Erau oua de ciocolata care aveau in interior o pereche de ciorapi frantuzesti” – Aurora Liiceanu, psiholog

NOTA GENERALA: NEFERICIREA

Nota lor generala este totusi nefericirea, precizeaza psihologul Aurora Liiceanu. “Am primit o data o scrisoare a unei doamne care imi semnala ca sotul ei isi luase o amanta imediat ce a avut acces, brusc, la o importanta functie. Si era foarte trista. Dar in acelasi timp am primit multe scrisori de la amante in care se mentiona invariabil ca nu sunt niste fericite.

Amanta trebuie dinainte sa-si asume consecintele, spargand un cuplu fragil.”

UN JOC CU O SINGURA MIZA: BARBATUL

In acest joc, ambele femei actioneaza in favoarea barbatului. Pentru ca amandoua au aceeasi miza. Numai ca jocul e orb pentru ca nu stii miscarea celuilalt. Traditia foarte lunga a amantei este ca barbatul sa fie intre doua femei si mai putin femeia intre doi barbati. Pentru ca, in general, intr-o relatie cu sexul opus, femeile au alte asteptari decat barbatii.

Femeia tinde catre asteptari de ordin emotional, iar barbatul e centrat mai mult pe sexualitate.

CE AR TREBUI SA STIE ORICE SOTIE

Amanta nu apare din senin. E ceva de genul parintelui care se socheaza cand afla ca baiatul este homosexual, desi l-a avut sub ochii lui permanent. Cred ca lipsa de atentie incurajeaza aparitia amantei. Este foarte dificil sa destrami o tesatura pentru a surprinde unde se putea interveni pentru a evita aparitia amantei.

In toate revistele se dau retete despre cum sa-ti pastrezi sotul, dar nimic despre cum sa-ti pastrezi sotia. Anxietatea apartine femeii. De aceea apare acel control care e nociv. E mai degraba nevoie de supraveghere nu a barbatului, ci a relatiei in ansamblu. Si in aceasta zona comunicarea e foarte importanta.

Vaduvele negre

Lucretia isi ucidea amantii si pe cei care o refuzau cu o otrava obtinuta din “Digitalis purpurea“, planta numita popular “Degetel“. Legenda spune ca ar fi purtat veninul intr-un inel cu o montura speciala.

CRIME LA INDIGO, DESPARTITE DE 1.500 DE ANI

Comun celor doua “vaduve negre“ este perseverenta cu care urmareau uciderea amantilor lor. Fie infaptuiau omorurile cu mana lor, fie, prin manipulare, se foloseau de soti sau slujitori credinciosi pentru ca onoarea sa le ramana nepatata.

Exista in randurile istoricilor unii care afirma ca atat Lucretia, cat si Messalina au fost de fapt niste victime ale regimurilor politice din care faceau parte si erau fortate de familiile lor sa comita atrocitatile de care sunt acuzate. Ambele femei au fost personaje principale in jocurile politice ale vremii si nevoite sa apere fie propria pozitie, fie pe cea a sustinatorilor lor.

In jurul Messalinei s-au petrecut mai multe crime prin otravire cu ciuperci sau cu veninul unor animale si insecte. Astfel au sfarsit Britannicus si Claudius, desi acesta din urma lua, preventiv, mici doze de otrava pentru a se imuniza.

VLADIMIR IOAN

Lucretia Borgia, fiica nelegitima a Papei Alexandru al VI-lea, fiul Papei Callistus III, reprezinta incarnarea conceptului “Vaduva Neagra“. Amantii i “se trezeau morti“ dupa noptile necugetate de amor, otraviti cu un extract de “Degetel“ (Digitalis purpurea), pe care li-l turna in bautura dintr-un inel.

Inclinatia Lucretiei catre incest, coruptie si crima i-a construit imaginea de femeie cu adevarat fatala si a dat rod imginatiei atat a artistilor, cat si raufacatorilor. Buffalo Bill, celebrul pistolar al Vestului salbatic, chiar si-a botezat unul dintre pistoale “Lucretia Borgia“.

VICII. Din relatia neoficiala a lui Rodrigo Borgia, cel care va deveni mai tarziu Papa Alexandru al VI-lea, cu amanta sa, Vannoza Catanei, s-a nascut la 14 aprilie 1480 Lucretia.

La vremea aceea reputatia familiei lui Rodrigo, numit cardinal cu ajutorul tatalui sau, nu ii permitea sa-si faca publica relatia, drept pentru care a aranjat ca Vannoza sa aiba parte de un sot si tata adoptiv pentru copilul lor. Dintre numerosii ei frati si surori, cel care avea sa-i influenteze cel mai mult viata a fost Cezar (nascut in aprilie 1476).

Acesta era un vicios cu temperament agresiv, subjugat pasiunii pentru putere. In 1502, dupa jefuirea ducatului Urbino, a umplut cu opere de arta patru care. Valoarea obiectelor a fost estimata la 150.000 de ducati (1.900.000 de dolari).

Cu toate acestea a fost numit capitanul general al bisericii si, folosindu-se de influenta tatalui sau, a incercat sa impuna o monarhie ereditara in Italia centrala. Numerosii sai inamici, printre care familiile Medici, Sforza si Savonarola, i-au impiedicat insa planul dupa moartea papei, in 1503. Patru ani mai tarziu, Cezar si-a gasit sfarsitul pe campul de lupta.

CASATORII. Dupa doua tentative de mariaj cu Don Cherubino si mai apoi cu Don Gasparo, Lucretia s-a casatorit in final, in 1493, cu Giovanni Sforza, conte de Cotognola si vicar de Pesaro, mult mai avut decat rivalii sai. La numai 15 ani, fara macar a-si cunoaste viitorul sot, a trebuit sa accepte decizia politica luata de tatal sau.

Lupta pentru putere intre familiile nobililor italieni a facut ca in 1497 Papa Alexandru al VI-lea sa aranjeze anularea casatoriei Lucretiei. La acea data, motivele pentru care Rodrigo hotarase uniunea celor doi nu mai existau. Familia Sforza pierduse enorm din influenta sa in urma razboiului cu Franta.

Un colegiu de inalti prelati a expus “impotentia coeundi“ de care “se facea vinovat“ Giovanni si a anulat casatoria. Dupa o nunta discreta, fara fast, Lucretia a devenit sotia lui Alfonso, fiul ilegitim al lui Alfonso al II-lea de Napoli, iar in 1499 l-a nascut pe Rodrigo, botezat astfel in onoarea bunicului sau, papa.

Acest mariaj a durat mult mai putin decat primul, Cezar trimitandu-si patru dintre oamenii sai de incredere sa-l ucida pe Alfonso. Acesta a supravietuit atacului, dar la scurta vreme Cezar a creat o diversiune la poarta spitalului in care se refacea sotul Lucretiei, timp in care unul din capitanii sai l-a strangulat in pat pe Alfonso.

Fratele Lucretiei dorea o alianta cu o familie mai puternica, cea a ducilor de Ferrara. La 30 decembrie 1501, Alfonso d’Este, fiul lui Ercole, primul duce de Ferrara, devine cel de al treilea si ultimul sot al Lucretiei; 18 ani mai tarziu, in urma complicatiilor aparute in timpul nasterii copilului lor, Lucretia isi gaseste sfarsitul.

SCENA PROBABILA. Iatacul Lucretiei avea doua usi, dintre care una ascunsa de o draperie de purpura. Prin cea bogat sculptata, cu capete de ingeri intra tanarul negustor de stofe fine. Era iarasi in orasul pe care il indragea cel mai mult, dupa o calatorie de cateva luni, pe drumuri nesigure, printre robii care nu se spalau decat atunci cand ploua torential.

Sufletul ii frematase la poarta urbei cu palate stralucitoare, atat de tare ca aproape ar fi aruncat un banut cersetorului olog. Sarmanul se aruncase la picioarele sale si a vrut sa-i stearga cizmele cu poala zdrentelor care curgeau de pe el. Giorgio intrase in curtea vilei Lucretiei urmat de carausii incarcati cu matasuri si giuvaeruri.

Acum, la ceas de noapte, pasea cu mandria negustorului care facuse doua afaceri bune. Vanduse Lucretiei, printre altele, cele patru masuri de voal purtate in cel mai bine pazit cufar al caravanei si primise la sfarsitul tranzactiei un bilet. A urmat intocmai instructiunile si astepta cea mai promitatoare noapte de amor din viata lui.

Auzise cate ceva despre farmecele femeii, dar acum avea sa simta pe propria-i piele atingerea catifelata si sarutul buzelor mai rosii ca purpura de China. Pana in zori a aflat ca nu stia mai nimic despre viata si femei si ca bordelurile ieftine prin care trecuse ofereau placeri doar pe masura celor cativa banuti.

A sorbit din paharul aflat in mana sidefie a Lucretiei pe care a depus cel mai cald si recunoscator sarut. “Ciudata apa prin partile astea“, a mai gandit si s-a intins la loc in pat, de asta data pentru vesnicie. O ciocanitura discreta a razbatut prin usa mascata si draperia s-a dat la o parte, iar cadavrul a disparut prin coridorul ingust si intunecos cascat in spatele ei.

SIMBOL. Lucretia Borgia poate fi un simbol al raului. Numarul impresionant de amanti care au sfarsit otraviti, relatia ei incestuoasa cu Cezar, la randul sau acuzat de numeroase crime si de fratricid (l-a ucis pe fratele sau Juan), coruptia si jocurile politice pe care le-a initiat sau sprijinit, i-au “castigat renumele de cea mai letala femeie fatala“.

ARTA. Pentru a respecta adevarul istoric trebuie spus ca familia Borgia a fost o sustinatoare a artelor, aproape toti membrii ei putand fi considerati niste Mecena. Papa Alexandru al VI-lea a fost o vreme “sponsorul“ lui Titian (Tiziano Vecellio, 1488/90-1576), cel care a pictat-o pe Lucretia in chip de Venus, zeita romana a dragostei.

Leonardo da Vinci a lucrat o vreme in serviciul lui Cezar, in campaniile duse in sudul Italiei si a proiectat cateva masini de razboi. Mai tarziu, actiunile familiei au inspirat numeroase creatii artistice ale unor autori celebri cum ar fi romanul “Lucretia Borgia“ al lui Victor Hugo, aparut in 1833.

Dupa numai un an, Gaetano Donizetti pune in scena, la Scala din Milano, opera omonima al carei libret este scris de Felice Romani dupa romanul citat.

ECOURI. La 500 de ani dupa moartea Lucretiei, exponenta pasiunii fara limite, a crimei si coruptiei – fapte inscrise in cronici, Italia incearca sa-i dea o imagine noua, de mama model si de sotie exemplara. In acest scop se organizeaza simpozioane si sesiuni de comunicari stiintifice la care participa istorici, artisti si evident… politicieni.

Pe intregul parcurs al acestui an, in memoria ei se pun in scena piese de teatru, se deschid expozitii, au loc concerte si festivaluri. Desi cosmetizarea imaginii Lucretiei pare o nedreptate, ar trebui totusi apreciat ca italienii isi apara cultura si istoria din toate puterile.

In ciuda faptului ca a fost o incestuoasa, ca si-a ucis amantii si dusmanii sau chiar ca puterea Vaticanului a fost pusa in slujba familiei de catre tatal ei, papa Alexandru al VI-lea, acum i se scot in fata calitatile, sprijinirea artelor si participarea ei la explozia culturala a secolului al XVI-lea.

Stapana imparatului

Izvoarele istorice o consemneaza pe Valeria Messalina (22-48 d.Hr.) drept una dintre cele mai focoase amante si remarca in mod deosebit insistenta cu care isi “vana“ partenerii. Intai pentru placere, apoi pentru a-i omori.

Moravurile romane la inceputul mileniului ar putea fi considerate astazi mai mult decat libertine. Homosexualitatea era o practica obisnuita, desi “pasivii“ erau priviti cu ironie, cei “activi“ treceau drept oameni perfect normali. In schimb apar foarte rare referiri la sexul oral sau la cel cu doi parteneri deodata.

MORALA PRECRESTINA. Casele de toleranta, lupanarele adunau sub acoperisurile lor, in afara de obisnuitele femei usoare, o parte din sotiile nobililor. Adulterul era considerat unul dintre cele mai mari pacate si pedepsit cu inchiderea in templul lui Venus, dupa care cele care “calcasera stramb“ erau violate in mod repetat.

Probabil ca nu violul era cel ce inspaimanta desfranatele cu sange albastru, ci onoarea patata. Pentru a evita rusinea, doamnele din inalta societate isi inscriau fie numele adevarat, fie unul de imprumut in registrul lupanarelor astfel incat sa nu vina in contradictie cu legea. Pliniu relateaza ca, aflata intr-un bordel, Messalina a satisfacut intr-o zi 25 de barbati.

In acest context se spune ca Seneca ar fi afirmat: “Cel a carui sotie are numai doi amanti este un barbat norocos“.

POLITICA E O… Unii istorici considera ca ea s-ar fi folosit de sex in jocurile politice, doar pentru pastrarea puterii. In perioada in care a fost imparateasa, loviturile de stat, crimele, fratricidul erau practici curente pentru accederea la tron. Indiferent de motivele Messalinei, placere sau consolidarea puterii, cert este ca si-a gasit sfarsitul in urma unei tentative de lovitura de palat.

In timpul campaniei lui Claudius in Ostia, in 48, Messsalina a dat o petrecere la sfarsitul careia s-a casatorit cu Gaius Silus intr-o incercare de a-l sui pe acesta pe tron. La scurta vreme, Narcissus, secretarul imparatului, a tradat-o si Claudius a dat imediat ordin sa fie executata impreuna cu Silus.

Nimeni nu poate sti exact care este numarul crimelor pe care le-a ordonat Messalina, dar numele ei a devenit sinonim cu greseala, viciul si manipularea. (Vladimir Ioan)

Marie Rieu, curtezana care l-a inspirat pe Alphonse Daudet

Nu se cunosc prea multe amanunte ale intalnirii dintre actrita Marie Rieu si celebrul scriitor Alphonse Daudet. Se stie ca s-au cunoscut in anul 1858. In acelasi an, scriitorul i-a dedicat unicul sau volum de versuri, “Les Amoureux“, dar motivul pentru care dragostea lor a devenit celebra a fost romanul autobiografic “Sapho“, aparut in 1884 si vandut in 200.

000 de exemplare, o cifra record pentru acele vremuri. Certuri si suferinta au marcat o relatie in care si iubit, si iubita au de suferit deopotriva in viata reala si in fictiune. Alphonse nu a fost un model de fidelitate, la fel si Marie, o femeie senzuala si cu experienta intr-ale amorului. In 1861 cei doi locuiau impreuna pe rue d’Amsterdam nr. 24.

Se despart mai apoi, iar casatoria lui Alphonse Daudet cu Julia Allard nu o impiedica pe Marie Rieu sa-i trimita in continuare scrisori disperate scriitorului. In 1869 Marie Rieu este grav bolnava. Alphonse afla si, sub pretextul unei vizite, dispare o zi intreaga, pentru a o intalni pe cea pe care a iubit-o.

Marie n-a acceptat niciodata pierderea lui Alphonse, ceea ce a marit intensitatea suferintelor.

Dupa moarte, Marie devine personaj de roman. Curtezana Fanny Legrand, cea care a pozat pentru o sculptura infatisand-o pe poeta elina Sapho cum il ingenuncheaza pe Jean Gaussin. Tanarul incearca prin toate mijloacele sa scape de femeie, iar “Sapho“ este oglinda de peste ani a trairilor lui Alphonse Daudet. (Catalin Pruteanu)

Captivant!

ANNA KARENINA: ADULTERUL A ARUNCAT-O SUB ROTILE TRENULUI

Cel mai bun roman despre adulter. Asa au considerat multi critici, de-a lungul deceniilor, una din cartile de mare importanta ale literaturii ruse de secol XIX, “Anna Karenina“, scrisa de Lev Tolstoi. Intr-o societate in plina transformare, barbatii avuti ai Rusiei tariste au voie sa faca orice din existenta lor. Nu si femeile.

Un barbat care-si insala sotia este reprimit cu bratele deschise in inalta societate chiar daca amanta sa a fost sofisticata sotie a unui ofiter, pe care l-a dezonorat sau o simpla guvernanta.

Anna intra in scena salvand casnicia fratelui sau adulterin, evolueaza incalcandu-si principiile, devine amanta unui ofiter si sfarseste aruncandu-se sub rotile trenului, disperata ca societatea il accepta pe amantul sau, dar nu si pe ea.

In carte, motivul condamnarii adulterului nu apare din motive religioase, ci din regulile unei societati conventionale: adulterul este doar o problema sociala, nu una religioasa sau de moralitate. (Alexandru Nastase)

DAMA CU CAMELII: UCISA DE MENTALITATILE INCUIATE

Pasiuni exclusive, motivul romantic al curtezanei generoase, sacrificiul purificator, motivul realist al nefericirii eroilor. Asa se scurge romanul “Dama cu camelii“ al lui Alexandre Dumas fiul, analizand dragostea spulberata de minciuni si conventii sociale de neincalcat a doi amanti din Franta jumatatii de secol XIX.

Drama cu tenta autobiografica: putini stiu ca eroii nu sunt altii decat scriitorul si amanta sa, ce si-au vazut povestea de amor rapusa de moravurile societatii pariziene, dominata de lipsa de scrupule a contemporanilor.

Dumas-fiul construieste o atitudine plina de intelegere fata de fetele-mame parasite, sechela din propria experienta de viata: mama sa, o femeie modesta, o simpla lenjereasa a fost parasita de autorul “muschetarilor“ si lasata singura sa-l creasca pe viitorul scriitor, creatorul literaturii de zugravire a moravurilor din vremea sa. (Alexandru Nastase)

Nebunii in Micul Paris

O aventura de-o vara si una care s-a transformat intr-o relatie stabila i-au schimbat radical viata fostului primar general al Capitalei, Viorel Lis.

MONICA ANDREI

Viorel Lis a ramas in memoria bucurestenilor mai mult pentru escapadele amoroase decat pentru proiectele edilitare. Ajuns la sefia Bucurestiului, Lis s-a hotarat sa-si schimbe radical viata particulara.

A sters cu buretele cei 15 ani pe care i-a trait alaturi de Teodora, alintata in momentele de tandrete Dora, a uitat de cei doi copii, Alina si Stefan, si s-a aruncat, in prima faza, in bratele Cristinei Pantiru. Chelnerita la Restaurantul Herastrau, Cristina avea 21 de ani cand l-a cunoscut la o petrecere pe Viorel Lis.

S-au vazut, s-au placut, iar fostul primar a invitat-o si la ziua lui de nastere. Asta se intampla in 1998. Au urmat alte si alte intalniri in care Lis a uitat ca este sot si mai ales tata. Intr-o zi cu ghinion, Dora a vrut sa-i faca o surpriza partenerului ei de viata si s-a dus in vizita la Primaria Capitalei. A crezut ca-l va gasi pe Lis ocupat pana peste cap cu problemele edilitare.

N-a fost asa. Era cu o tanara domnisoara care ii soptea vorbe dulci. Cristina, caci despre ea era vorba, a reusit s-o socheze pe Dora care doar banuia ca sotul sau, trecut de a doua varsta, ar avea vreo aventura.

TENTATIVA DE SINUCIDERE. Banuielile ei erau bazate pe telefoanele primite de Viorel Lis la miezul noptii si pe scrisorile de dragoste pe care edilul le scria ca un adolescent. Insa nu le dadea crezare, voia sa se convinga cu ochii ei. Pusa in fata faptului implinit, Dora n-a putut sa reziste si a luat un pumn de medicamente. A ajuns la spital si abia a fost salvata.

Lis a incercat sa ascunda tentativa de sinucidere a sotiei sale si mai ales motivele. Insa nu pentru mult timp, pentru ca femeia s-a hotarat sa vorbeasca presei. La vremea respectiva, Teodora Lis se plangea ca nu mai suporta bataile incasate de la sotul ei.

Femeia spunea ca fostul primar incepuse sa lipseasca de acasa, nu-si mai suporta copiii si-i vorbea din ce in ce mai des in limbajul palmelor.

La un moment dat a aflat ca sotul ei se distreaza la Paris cu tanara domnisoara. Si-a luat inima in dinti, a luat avionul si a plecat la Paris, unde banuielile i s-au confirmat.

DIVORT. Incet-incet relatia lui Viorel Lis cu Cristina s-a stins. Pentru ca prinsese curaj si probase faptul ca are succes la june, fostul primar a pus repede ochii pe alta tanara taranista. Oana Ungureanu, despre ea este vorba, era studenta la Birotica si facea practica in Primaria Capitalei. Pana la o intalnire romantica cu Lis a fost doar un pas.

In februarie 1999 Viorel Lis a hotarat sa rupa definitiv relatia cu sotia sa, intentand actiune de divort. Alina, in varsta de 14 ani, a ramas in grija mamei, Lis platindu-i pensia alimentara.

Fostul primar a continuat relatia cu Oana in ciuda diferentei de varsta, 37 de ani. A inceput sa se afiseze, din ce in ce mai des, cu ea pe la evenimentele mondene. Plimbarile prin Paris devenisera obisnuinta, cei doi indragostiti preferand sa-si spuna cuvinte dulci departe de ochii lumii. Gurile rele spuneau ca Oana era interesata doar de banii primarului, insa n-a fost chiar asa.

Dupa esecul alegerilor locale din 2000 Lis a trecut din centrul atentiei intr-un anonimat greu de suportat. Cei doi au ramas impreuna, insa nu si-au oficializat relatia. Din 2000 Lis a numit-o pe Oana prietena lui.

Captivant!

JURNAL SECRET CU RONA SI EMIL

In ianuarie 1999, liderul PRM, Corneliu Vadim Tudor, a anuntat ca detine jurnalul intim al actritei Rona Hartner, in care sunt descrise cu lux de amanunte scene de dragoste intre aceasta si cel mai important om in stat de la acea vreme – presedintele Emil Constantinescu.

Vadim a citit intr-o emisiune televizata o serie de pasaje din presupusul jurnal al Ronei care il descriau pe Constantinescu-amantul. Rona a negat ca ar fi avut o relatie cu presedintele si a spus ca jurnalul nu-i apartine. La randul sau, Constantinescu a refuzat sa raspunda atacurilor liderului PRM.

CIPUL DIN PICIORUL IUBITEI PRESEDINTELUI

La o luna dupa declansarea primului scandal, liderul PRM Corneliu Vadim Tudor a pornit un nou atac. El a pus la dispozitia presei o caseta video in care o anume Luminita Neamt recunostea ca a intretinut relatii sexuale cu Emil Constantinescu. Presupusa amanta era cam incoerenta, ea sustinand chiar ca serviciile secrete i-au implantat un cip in picior cu scopul de a-i supraveghea miscarile.

Luminita Neamt a recunosut pe aceeasi inregistrare ca “jurnalul Ronei“ a fost scris de ea, impreuna cu o actrita, Lucia Gal Puiac.

ULTIMA FEMEIE, ULTIMUL ATAC

La doi ani de la terminarea mandatului, in 2002, in urma unor atacuri politice dure pornite de Emil Constantinescu impotriva PSD a mai aparut o amanta prezidentiala. Doctorita Daniela Rosca, fost medic personal al lui Constantinescu, s-a autodenuntat, intr-o scrisoare deschisa, sustinand ca si ea a fost amanta a actualului lider al Actiunii Populare.

Doctorita dezvaluia ca a avut intalniri pasionale dupa program, in Palatul Cotroceni. Ca si in cazul precedentelor scandaluri Emil Constantinescu a refuzat si atunci sa comenteze. (Gabi Antoniu)

Ibovnicele domnitorilor

Velica, tiitoarea lui Mihai Viteazul. Maria Obrenovici, marea pasiune a domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Elena Lupescu, metresa lui Carol al II-lea. Amante de demult.

ROXANA ROSETI

Strada Biserica Amzei. In prag de seara a anului 1860, o silueta barbateasca, abia intrezarit chipesa, isi indreapta pasii spre casa cu numarul 3. Privirile curioase de dupa perdelele vecine s-au saturat demult sa iscodeasca ceva ce nu pot patrunde. Deoarece casa este bine ascunsa de grilajul inalt din fata, captusit, pe dinauntru, cu tabla de fier.

Si daca privirile s-au lasat pagubase, urechile se lafaie demult in bratele scandaloase ale zvonurilor. Cum ca oamenii din mahalaua Amzei l-au vazut de multe ori pe domnitorul Cuza venind aici, in civil, pentru a-si odihni grijile pe umarul unei femei. Frumoasa, spirituala, cu ochi stralucitori…

INTRUSA DE LA NR. 3. Intr-adevar, Alexandru Ioan Cuza – caci el era barbatul care se indrepta hotarat spre casa cu numarul 3 (ce aminteste in mod izbitor de triunghiul conjugal) – cumparase un imobil pe care il vizita des.

Il inzestrase cu mobila luxoasa de la Paris, covoare orientale si alte obiecte de pret: tablouri, icoane, carti rare… In mijlocul acestor “nimicuri“ valoroase, Ea, prezenta feminina ce-l subjugase pe noul domn al tarii. De unde a pornit totul? Caci nimic nu-i intamplator, mai ales cand vine vorba despre dansul pasiunii.

Cand Cuza a fost numit parcalab la Galati, in 1852, au aparut primele neintelegeri in casnicia lui cu Elena Rosetti-Solescu (viitoare “prima doamna“ a tarii). Cuza – ironic, misterios, indraznet, mereu in gratiile femeilor. Elena – inhibata de o mama dominatoare si de educatia rigida. Farmecul si aerul sugubat al parcalabului atrageau femeile din societatea galateana.

Numeroasele sale infidelitati au devenit subiect de barfe, ajunse si la urechile mamei Elenei. Aceasta chiar ii scria unui prieten: “Traiasca libertatea, in special libertatea in dragoste“. Cuza era, dupa cum subliniaza unii dintre contemporanii sai, din nefericire, cam libertin.

Captivant!

“Mai frumoasa si mai feminina decat doamna Elena, aceasta fiica a antiunionistului si latifundiarului Costin Catargi voia sa ia locul doamnei nu numai in inima principelui, dar si pe tron. In acest scop a intrebuintat toate armele arsenalului feminin (…)“ – Constantin C. Giurescu, istoric (“Viata si opera lui Cuza Voda“, Editura Curtea Veche, 2000)

PE FATA. Si a venit dubla alegere a lui Cuza, ca domnitor, in ianuarie 1859. Se spune ca atunci cand a fost ales ca domn al Moldovei si al Tarii Romanesti le-ar fi declarat celor intruniti: “Domnilor, mi-e teama ca nu veti fi satisfacuti cu mine“. Cu cat devenea mai popular, cu atat se bucura mai mult de aprecierea femeilor.

“Iubea sexul frumos sau cel putin avea reputatia aceasta“, spunea Dimitrie Bolintineanu.

Elena Cuza avea de infruntat o noua amenintare, in persoana Mariei Obrenovici, fiica lui Costin Catargi, vaduva lui Efrem Obrenovici si mama lui Milan, viitorul rege al Serbiei. Acea Ea din casa cu numarul 3… Saloanele palatului din Iasi, bata-le vina! Aici si-a etalat gratia Maria, fermecandu-l pe principele domnitor. Din 1860, destinul ei s-a intersectat cutremurator cu al lui Cuza.

Sa recapitulam. Mai tanara cu 10 ani decat sotia principelui Cuza, atractiva, cocheta, ambitioasa, Maria a reusit sa-l seduca pe Cuza. Vorba poetului, avea “un nu stiu cum, si-un nu stiu ce“. Elena a pierdut confruntarea din start.

A preferat sa-si gaseasca linistea intr-un exil indelungat la Paris, ratand astfel prezenta alaturi de sotul ei la evenimente majore, cum ar fi investirea formala de catre sultan, la Istanbul, si inaugurarea oficiala a domniei la Bucuresti.

UMBRA MARIEI. La insistentele mamei sale, care ii cerea sa revina si sa reclame locul ce i se cuvenea, Elena raspundea: “Printul nu doreste sa ma intorc si trebuie sa ma supun vointei lui“. Elena revenea, incognito, in primavara lui 1862, dupa trei ani de absenta. Inca il iubea pe Cuza, in ciuda infidelitatii lui.

E adevarat, nu cu dragostea pasionala, carnala, pe care i-o dovedea Maria, ci cu cea aproape materna. Bineinteles, Elena dorea sa isi recapete locul la Palat si sa obtina plecarea Mariei. Stupoare, insa. La scurta vreme dupa reintoarcerea ei, Cuza a informat-o ca Maria ii nascuse un fiu nelegitim, Alexandru. In 1865 i-a urmat un altul, Dimitrie.

Atunci, pentru prima oara, Elena s-a gandit la posibilitatea unui divort.

Se spune ca organizatorii loviturii de stat de la 11 februarie 1866 au planuit astfel lucrurile incat sa il surprinda pe Cuza in pat cu Maria Obrenovici. Conspiratorii au avut grija sa izoleze apartamentul Elenei, care incerca sa ajunga la sotul ei, dar i s-a raspuns ca nu se mai afla in Palat. Acesta a parasit tara doar cu amanta, fara sa o mai astepte pe sotie.

Elena va afla abia la 26 februarie ca ei ajunsesera deja la Viena. Intreaga familie i-a cerut Elenei sa divorteze, dar chemarea datoriei a fost mai puternica. Sotul ei era acum un exilat si ea dorea sa-i stea in preajma. Au calatorit impreuna, dar amanta continua sa se intalneasca cu fostul domn prin diverse hoteluri. Umbra Mariei era pretutindeni.

IRONIA SORTII. Prin anii ’50, casa cu numarul 3 din Amzei a fost demolata. Zidurile s-au dovedit de neclintit, ca si pasiunea domnitorului pentru Maria: buldozerele nu le-au putut darama, prin urmare au fost dinamitate…

Memoria Mariei a fost stearsa. Urmele trecerii ei prin viata? Portrete – unele de negasit, altele in colectii particulare, inregistrarea decesului, un document in care se precizeaza ca unul dintre copiii nelegitimi, Alexandru, a fost infiat de Elena Cuza, cavoul familiei Catargi din Cimitirul Eternitatea, Iasi, unde este inmormantata. Atat.

Tiitoarea “oficiala“ a lui Mihai Viteazul

Ruda buna cu mitologia, aceasta le retine doar eroismul si-i preface in monumente care, oricat de marete, sunt departe de adevar. Pentru noi, un astfel de monument este Mihai Viteazul.

Intr-o epoca in care, in afara razboaielor, principii se ocupau mai ales cu vanatoarea de fuste, slabiciunea Viteazului s-a numit Velica, a carei amintire s-a pastrat tocmai pentru ca a fost amanta “oficiala“ a marelui voievod.

Desi insurat cu Doamna Stanca, nu-si ascundea aventurile amoroase. Iar Velica a fost marea lui pasiune. A cunoscut-o in 1595, cand, dupa victoria de la Calugareni, a fost invitat la Alba-Iulia, unde Sigismund Bathory l-a primit cu onoruri regale. Velica era fiica logofatului Ion din Pitesti si a Doamnei Stana, care la randul ei era fiica lui Mircea Ciobanul si a aprigei Chiajna.

Pe linie materna se tragea din Basarabi si Musatini, ruda prin timp cu Stefan cel Mare si Vlad Tepes. Stabilita in Ardeal cu familia, era maritata cu italianul Fabio Genga, favoritul lui Bathory. In 1600, Mihai a revenit la Alba-Iulia.

De atunci, spre marea amaraciune a Doamnei Stanca, el s-a afisat cu amanta in public, impunand tuturor sa i se inchine “ca unei domnite ce era si ca unei doamne care ar putea fi“. Inca din 1599, ea isi zicea “Gospodja Velica“, adica “Doamna Velica“, titlu acordat doar sotiilor de voievozi.

In acelasi timp, pe sigiliul ei personal figura si pajura heraldica valaha. Gravul afront adus nevestei legitime a fost intrecut doar de umilinta indurata de barbatul ibovnicei. Mihai a instalat-o pe Velica la Targoviste. Si nu oricum, ci impreuna cu sotul ei, italianul, martor neputincios al aventurilor nevestei sale.

Nu vom sti niciodata daca Mihai avea de gand sa scape de Doamna Stanca pentru a se insura cu Velica. Moartea neasteptata nu i-a lasat timp pentru o astfel de “rocada“, iar dupa asasinarea lui Mihai, despre Velica nu s-a mai auzit absolut nimic. (Vasile Surcel)

Femeile de taina ale dictatorilor

Lume de vis sau de cosmar? Dictatorii – Lenin, Stalin, Hitler, Juan Peron, Fidel Castro – si femeile lor. Multi au ravnit, au invidiat femeile tiranilor, ignorand faptul ca ele nu erau decat niste “condamnate“ la umbre ale puterii absolute si de netagaduit.

Poate s-au bucurat candva, poate s-au intristat, umil si in liniste, de avantajul asternutului impartit cu un om “mare“.

ANCA SOINEANU

Eva Braun, femeia care a fost amanta lui Adolf Hitler si sotia lui in ultimele momente din viata. Sotie doar pentru 24 de ore. Destinul acestei femei dragute, destul de culta, extrem de geloasa, a crescut in umbra unui dictator.

Uneori, datele personale ale unei asemenea femei parca nici nu mai sunt necesare. Prima imagine care se deruleaza in fata ochilor, cand auzi numele ei, este chipul dur impodobit cu mustata mica al lui Hitler! Abia mai tarziu apare chipul femeii cu care a impartit taina noptilor “cazone“.

Totusi, stergand usor cu puterea mintii chipul lui Hitler, iese la iveala viata femeii, de sub stratul sarmos al clipelor petrecute alaturi de dictator.

A avut si ea o copilarie, parinti, si unele talente… S-a nascut la data de 6 februarie 1912, in München, intr-o familie modesta, unde tatal, catolic, era invatator. In 1929 lucra ca asistent al fotografului Heinrich Hoffmann, iar mai tarziu s-a implicat efectiv in munca de fotograf. Avea talent in arta fotografica si aceasta a devenit ocupatia ei principala.

In atelierul acestuia l-a cunoscut pe Adolf Hitler, iar in anul 1932, dupa moartea nepoatei acestuia, Geli Raubal, i-a devenit amanta si locuia in apartamentul lui din München, in ciuda impotrivirii tatalui ei, care nu era de acord cu aceasta relatie.

PORTRET. Cum era Eva (excluzand monotonia cliseelor fotografice)? O femeie draguta, cu un corp atragator, “format“ si de faptul ca ii placeau toate sporturile – atletismul, inotul, schiul si ciclismul. Desi parea delicata, era energica, tenace si dura.

Nu era foarte inalta si de aceea ii placea sa poarte pantofi cu talpa de pluta, cum era moda pe atunci, si isi cumpara imbracamintea de la unul dintre cele mai elegante magazine din Berlin. O femeie foarte ordonata, ce tinea o evidenta exacta a garderobei sale bogate si alese cu grija, intr-un dosar special cu desenele rochiilor si mostre din materiale folosite.

Ii placea sa asculte muzica, sa citeasca reviste si romane politiste, urmarea filmele romantice.

Era foarte geloasa pe celelalte femei din viata lui Hitler. In 1935, in urma unei tentative de sinucidere, Hitler i-a facut cadou o vila intr-o suburbie a München-ului, aproape de locuinta lui, asigurandu-i totodata o masina marca Mercedes si un sofer personal. De asemenea, Eva avea o coafeza personala si o servitoare – tot personala.

Dupa incidentul cu sinuciderea, Hitler a inceput sa fie mai apropiat de Eva. In primul sau testament, ea ocupa un loc important: Hitler ii lasa 600 lire pe an, pentru tot restul vietii.

A fost o femeie rezervata. A sta linistita, a ramane mereu in planul al doilea, in umbra, si a fi discreta, acestea au fost coordonatele vietii ei. Putini germani stiau de existenta sa, deoarece a aparut de foarte putine ori in public cu Hitler. Valoarea relatiei dictatorului cu Eva consta in ceea ce credea el a fi idealismul si loialitatea ei. In testamentul sau din data de 29.04.

1945, Hitler afirma: “Multi ani de prietenie loiala“. Si “omul de fier avea dreptate“. Loialitatea ei fata de acest barbat mic de statura, cu gesturi bruste si logoree greu de oprit nu a apus niciodata.

Astfel, in 1944 i-a trimis o scrisoare care se incheia in felul urmator: “De cand ne-am intalnit prima data, am jurat sa te urmez pretutindeni – chiar si la moarte – traiesc doar pentru iubirea ta“.

DEZNODAMANT. La data de 29 aprilie 1945, Eva si Hitler s-au casatorit. In ziua urmatoare, ea s-a sinucis, otravindu-se, iar cu doua minute inainte Hitler isi luase viata. Ambele trupuri au fost incinerate, asa cum daduse el ordin. Povestea lor de iubire s-a sfarsit dureros, asa cum in mare parte a fost si viata Evei.

Restul familiei Evei a supravietuit razboiului, iar mama sa a murit in ianuarie 1976, la varsta de 96 de ani. Se poate afirma ca Eva a fost o condamnata la o lume in care visul, uneori, aproape ca s-a confundat cu cosmarul.

Amantele rosii

Dupa desfiintarea URSS, o parte a arhivelor sovietice au dezvaluit un bolsevic casatorit din obligatie si indragostit iremediabil de o femeie cu nume ciudat – Inessa Armand.

La 22 iulie 1898, Lenin se casatorea cu Nadejda Krupskaia – o tovarasa de idei. Dar Inessa si Lenin au devenit inseparabili din clipa cand s-au cunoscut, in 1909. Ca un blestem pentru Krupskaia, Inessa a urmat pretutindeni familia Ulianov.

Nascuta la Paris, din dragostea unui celebru tenor francez, Th…odore St…phane, pentru Nathalie Wild, jumatate englezoaica, jumatate frantuzoaica, micuta Ines a fost infiata de o matusa, guvernanta in Rusia. Mai tarziu, numele i-a fost rusificat, transformandu-se in Inessa.

Destinul a fost darnic cu ea: s-a casatorit cu Aleksandr Armand, mostenitorul unei familii de industriasi de textile rusi, proveniti din emigranti francezi. In 1903 nastea un copil care nu mai era al sotului ei, ci al fratelui lui mai mic, Vladimir, de numai 18 ani. Aleksandr si Inessa, adepti ai amorului liber, n-au inaintat divort.

Iata ce nota in jurnalul sau Nadejda Krupskaia: “Se lumineaza casa cand intra Inessa. Nimic nu ii este indiferent. Trece totul prin filtrul inimii“. Dupa multi ani de “menage a trois“, Krupskaia se resemnase.

La 11 septembrie 1920, Pravda dadea publicitatii un comunicat al Comisariatului poporului pentru sanatate: “Inainte de a parasi teritoriul Rusiei, holera a mai facut o victima: Inessa Armand“.

In 1922, Vladimir Ilici Lenin era o leguma suferinda dupa draga lui de Inessa (foto)

Inessa alaturi de sotul ei (foto)

NEFERICITA. Istoricul rus Boris Ilizarov a descoperit un document KGB, ramas secret mai bine de jumatate de secol, care releva ca Stalin a intretinut raporturi sexuale cu o minora, care i-a facut si un copil, dar “tatucul“ i-a abandonat pe amandoi.

Potrivit documentului, Stalin a avut o relatie intima cu Lidia Perelighina (14 ani), care l-a nascut pe Aleksandr in 1916, cand “tatucul“ era exilat in Siberia. Stalin, cu 20 de ani mai varstnic decat Perelighina, fusese arestat de autoritatile tariste in 1913 si exilat un an mai tarziu pentru “activitati revolutionare“.

Aici a cunoscut-o pe orfana Lidia, careia, dupa doi ani de convietuire, ii promitea ca o va lua de nevasta.

Stalin facuse promisiunea deoarece relatia lui cu minora era deja cunoscuta autoritatilor locale, care l-au amenintat cu inchisoarea. Documentul incriminator a fost redactat de KGB abia la trei ani dupa moartea dictatorului, in 1956. (Roxana Roseti)

Captivant!

FIDEL CASTRO ERA LIPSIT DE ROMANTISM

Dintre miile de femei pe care se presupune ca le-ar fi avut, doar una i-a devenit sotie, Mirtha Diaz Balart, dar aceasta poveste de dragoste nu a durat mult. Pentru ca mirele s-a indragostit de una dintre colegele lui de Universitate, Mapita Morales. A urmat Lilia Vasconcelos. Tanara, 18 ani, blonda, cu ochii verzi.

El ii facea declaratii de dragoste, ea il asemana cu un Doberman si i se parea ca uneori chiar isi ciulea urechile ca un catel (!). Tanara, ale carei preocupari specifice varstei de 18 ani erau la polul opus idealurilor viitorului dictator, a ramas doar una dintre amantele lui Fidel Castro. A cunoscut-o apoi pe actrita Teresa “Tete“ Casuso.

In varsta, bruneta, energica, cu buze atragatoare. Si au urmat alte si alte amante… (Andrada Floria)

TOTUL PENTRU PUTERE

Evita Peron este exemplul clasic de femeie care si-a cunoscut foarte bine atuurile si si-a cladit drumul spre succes folosindu-se cu multa abilitate de numerosii ei iubiti. La varsta de 15 ani, Eva fuge la Buenos Aires cu un cantaret, insurat, care ii promite ca o va face actrita. Parasita in marele oras isi cauta iubiti bogati care sa o intretina, dar castiga bani si ca prostituata.

Prin cunostintele ei de sex masculin obtine un rol in una din piesele de teatru de la Radio Belgrano si are un succes enorm, capatand titlul “Senorita Radio“. Trei ani mai tarziu, il cunoaste pe colonelul Peron, subsecretar de stat si ministru de Razboi. El, chipes si energic, ea tanara si stralucitoare, formau cuplul perfect si echipa politica pe masura.

Desi avea un trecut indoielnic, Eva devine sotia viitorului presedinte al Argentinei la 17 octombrie 1945. S-ar putea crede ca Evita Peron s-a folosit de Juan pentru a capata putere politica, dar in autobiografia ei il considera un “zeu atotputernic“. (Andrada Floria)