ANAF vede capital acolo unde firmele văd împrumut – și nimeni nu știe ce se întâmplă cu dobânda

Multe firme din România sunt finanțate de compania-mamă din străinătate printr-un împrumut intragrup, arată Camera Consultanților Fiscali. ANAF a început să verifice aceste împrumuturi și, folosind analize de comparabilitate (gen dobândă/EBITDA), stabilește uneori că firma s-a „supra-îndatorat” – adică a luat cu mult mai mulți bani decât ar fi primit vreodată de la o bancă independentă, în condiții normale de piață.

Reîncadrarea

Pentru partea din împrumut considerată „în exces”, ANAF spune: asta nu mai e împrumut, e de fapt capital mascat sub formă de datorie. Consecința practică: dobânda plătită pentru acea porțiune nu se mai poate deduce fiscal, iar firma plătește mai mult impozit pe profit.

Unde apare problema semnalată de CCF

Dacă ANAF spune că acea finanțare nu mai e împrumut, ci capital – atunci, logic, nici banii plătiți drept „dobândă” pentru acea porțiune nu mai pot fi tratați ca dobândă. Ar trebui priviți altfel – poate ca un fel de dividend deghizat, poate altceva.

Dar aici legea nu spune nimic. Codul fiscal (art. 11) permite ANAF să reîncadreze împrumutul, dar nu spune clar ce se întâmplă cu banii plătiți nerezidentului odată ce împrumutul a fost „convertit” fiscal în capital. Practic: firma e penalizată la capitolul deductibilitate, dar nu există o regulă clară despre cum ar trebui impozitată suma încasată de societatea-mamă din străinătate.

Ce cere CCF

CCF a trimis o adresă ministrului Finanțelor, solicitând să se completeze legea (art. 11 și normele lui) ca să acopere și partea a doua a ecuației – tratamentul fiscal al „dobânzii” reîncadrate – și se oferă să participe la un grup de lucru cu Ministerul Finanțelor și ANAF pentru a clarifica asta, mai ales acum, în contextul aderării la OCDE. Vezi aici adresa CCF