ANALIZA Cum resimt Antena 3 si Romania TV presiunea revoltei anticoruptie. Ce functioneaza si ce nu impotriva abuzurilor TV

Opt dintre principalii 10 clienti de publicitate pe care ii avea Antena 3 in ianuarie fie si-au retras reclama de pe acest post, fie au lasat mult mai putina in ultimele doua saptamani. Noua dintre clientii Romania TV au facut acelasi lucru. Tot in ultimele saptamani, membrii CNA au inceput sa vina mai des la serviciu si sa incerce, cel putin, sa sanctioneze cele doua posturi. Ambele fenomene se fac simtite dupa presiunile intense din partea oamenilor care protesteaza impotriva abuzurilor guvernului, dar si contra televiziunilor care sustin aceste abuzuri, mint si dezinformeaza. Cat de reale si de durata sunt aceste reactii? Si cat de legale, rezonabile din punct de vedere economic sau, pur si simplu, posibile in actualul context politic sunt diversele masuri pe care le-au cerut pana acum protestatarii?

De ce protesteaza oamenii impotriva televiziunilor

Cele doua televiziuni sunt departe de a fi singurele institutii media care comit in mod curent derapaje. Dar spre deosebire de alte posturi de stiri, ziare si site-uri angajate fara rezerve in lupta politica, spre deosebire de „fake news”-urile online, Romania TV si Antena 3 sunt singurele care pot pretinde ca si-au asigurat o audienta captiva si, prin atitudinea lor constanta, garanteaza ca atacurile mediatice impotriva Justitiei sunt mentionate an de an in raportul MCV.

Cum s-au remarcat ele de la inceputul anului?

Antena 3 si Romania TV au fost, alaturi de PSD, Dragnea, Grindeanu, Iordache si Tariceanu, printre tintele principale ale manifestatiilor din ultimele doua saptamani. Motivul este ca cele doua statii, tribunele politicienilor mentionati:

s-au aliniat total la discursul PSD-ALDE in privinta initiativelor de modificare a legilor anticoruptie (cum au fost adoptate, din ce motiv, ce scop au ele), au manipulat, dezinformat si intoxicat in privinta acestor initiative legislative,
au manipulat, dezinformat si intoxicat publicul telespectator in privinta protestelor de la Victoriei si mai tarziu de la Cotroceni, in conformitate cu discursul guvernamental (proportiile protestelor, natura „violenta” a celor din Victoriei, „irelevanta” numarului de participanti, Soros, bani pentru cei care vin cu copii si caini, conspiratii gen Colectiv-Bamboo, amestecul serviciilor etc.). S-au aliniat la atacurile guvernului impotriva multinationalelor – cu atat mai mult cu cat cele mai multe companii internationale si-au retras reclamele de pe cele doua posturi.
au manipulat, dezinformati si intoxicat in privinta pozitiilor adoptate de presedintele Iohannis, forurile justitiei, ambasade, foruri internationale, alte guverne etc.

Atitudinea aceasta vine in continuarea liniei editoriale pe care Antena 3, postul controlat de Dan Voiculescu, o abordeaza de un deceniu, egalata si depasita pe alocuri de Romania TV in ultimul an – a se vedea manipularile fara precedent, electorale si anti-justitie, in favoarea lui Sebastian Ghita si PSD, din 2016.

Cand protestele au ajuns la apogeu, Antena 3 lasa impresia unei replieri in pozitia de „moderator” care doreste sa „scoata mania din Romania”. Dar dincolo de campaniile de promo si de afirmatia ca trebuie ascultati si multimile din Piata Victoriei, discursul general a ramas acelasi cu cel al coalitiei de guvernamant, iar atitudinea fata de guvernanti – la fel de prietenoasa.

Protestatarii au cerut ca cele doua posturi sa raspunda pentru ceea ce fac. Si si-au indreptat atentia spre principalii piloni ai unei afaceri de televiziune, cei care raman dupa ce scoti din calcul publicul captiv si „spatele” financiar asigurat de proprietari politici. Anume: publicitatea (relatia cu clientii de publicitate), legea (Consiliul National al Audiovizualului) si relatia cu cablistii.

I. Publicitatea

Din informatiile HotNews.ro, in prima saptamana din februarie Antena 3 si Romania TV au livrat clientilor de publicitate mai putin de jumatate din punctele de audienta* pe target comercial (urban, varste 18-49) pe care le inregistrau, in medie pe saptamana, in luna ianuarie. Motivul: un numar foarte mare de clienti fie si-au retras complet publicitatea de pe cele doua posturi, fie au restrans campaniile sau au mutat spoturile din prime time (intervalul de maxima audienta) in alt interval orar cu audienta mult mai mica.

(*In termeni simplificati, punctul de audienta este un procent ce reprezinta numarul telespectatorii care urmaresc, la un moment dat, un program de televiziune (in cazul de fata, o reclama TV), din totalul telespectatorilor sau din totalul telespectatorilor dintr-un anume grup tinta. Punctul de audienta este moneda unica folosita in tranzactiile de publicitate TV.)

Din datele de audienta a reclamelor TV, consultate de HotNews.ro, reiese ca:

La Antena 3, doi dintre primii zece clienti comerciali de publicitate din ianuarie (adica eliminand „CNA”, care impune spoturi in calupurile publicitare) si-au retras complet reclama, iar sase fie si-au retras-o in cea mare parte, fie au mutat-o in alte intervale orare.
La Romania TV, unul dintre primii zece clienti si-a retras complet reclama, iar opt fie si-au retras-o in cea mai mare parte, fie au mutat-o in intervale orare cu audienta redusa. Printre cei care, in prima saptamana din februarie, au avut mai putine puncte de audienta fata de media saptamanala din ianuarie se numara si Winmasters, brand asociat lui Sebastian Ghita.
Cu o singura exceptie, multinationalele aflate in topul 20-ul clientilor de reclama si-au retras publicitatea complet sau aproape complet. De notat ca nu toate aveau publicitate pe ambele posturi si ca foarte multe companii mari nu se regaseau oricum in acest top al consumului de reclama, deoarece aveau putina publicitate pe cele doua posturi.

Alte articole pe tema scaderii publicitatii la cele doua statii: Paginademedia.ro:

Clientii si agentiile de publicitate au fost, de la inceputul protestelor, tinta mai multor tipuri de presiuni. De la bun inceput au aparut liste cu branduri vizibile pe cele doua posturi, iar mai tarziu liste cu branduri care s-au retras, date drept „exemplu” pentru cele ramase „sa sustina mizeria”. Publicitarii insisi, foarte multi dintre ei participanti la proteste, s-au impartit in doua tabere – cei care sustin presiunile asupra brandurilor si cei care sustin ca brandurile nu au nicio responsabilitate legat de ceea ce se intampla la TV in afara calupurilor de publicitate.

Care dintre aceste presiuni functioneaza si care nu?

a. Apelurile la boicotarea posturilor TV. Oamenii au dreptul sa indemne la boicotarea unor produse, cand acestea contravin principiilor lor – in cazul de fata, prin faptul ca sprijina financiar continutul celor doua posturi. Astfel de apeluri au mai existat si in trecut, atat in legatura cu emisiuni tabloide (la Antena 1, Pro TV, Kanal D), cat si in legatura cu emisiunile postului de stiri Antena 3.

Dar singurele rezultate au fost declaratii ce nu confirma, nici nu infirma ca un brand s-a retras de pe un post (de tipul „in prezent, brandul X nu desfasoara campanii la postul Y”), sau declaratii ca brandul isi pretuieste consumatorii si se plaseaza dincolo de disputele/scandalurile media – vezi cazul Zuzu-Antena 3 de acum un an.

Boicotarea produselor care nemultumesc un anumit grup de oameni este un fenomen vechi la nivel international si analizat pe larg de-a lungul timpului – vezi, de exemplu, un amplu articol care explica de ce nu functioneaza, de obicei, apelurile populare la boicotarea unor produse, asa cum se intampla in cazul brandurilor de la Antena 3 si Romania TV. Si de ce functioneaza actiunile de boicot profesionist, ce vizeaza punctual valorile unui brand (exemplu: boicotarea produselor de imbracaminte purtand marca Ivankai Trump si a altor branduri angajate in lupta politica din SUA, sub Donald Trump).

Un caz exceptional, relevant pentru riscurile cu care se confrunta brandurile cand sunt prinse la mijloc in marile confruntari de opinii, a fost, recent, cel al Breitbart.com, site-ul conservator care s-a impus ca referinta media in tabara pro-Trump si ca „model” pentru asa-numitele „stiri bazate pe fapte alternative”. In toamna, producatorul de cereale Kellogg’s si-a retras reclama de pe acest site deoarece continutul nu se potrivea cu valorile de brand, ceea ce a starnit, in contrareactie, un apel al influentului Breitbart ca cititorii sai sa boicoteze aceasta marca. La fel de relevant, Breitbart nu a avut cum sa reactioneze cand a fost pus pe lista neagra de AppNexus, una dintre companiile de tehnologie de publicitate online care livrau in mod automat publicitate pe acest site.

Argumentul companiilor-client este de obicei ca reclama lor nu are culoare politica, e plasata in calupuri speciale, deci in afara spatiului editorial, iar brandul nu are ce cauta in lupta politica, ci doar in lupta de piata pentru mai multi clienti. Daca acei clienti se gasesc pe un post sau altul, neagreat de alta patura a populatiei, cum pot ei sa ignore acel post? Rezolvarea situatiilor tensionate nu vine de la clienti, ci de la autoritati, in speta CNA, suna argumentul traditional al publicitarilor.

Iar daca vorbesti cu agentiile de media (agentiile care achizitioneaza, in numele clientilor, spatiu de publicitate TV), doar „boicot” sa nu pronunti, dupa amenda usturatoare primita acum doi ani pentru o actiune de boicot impotriva unui concurent din piata. Cel putin, nu vor fi niciodata de acord cu o actiune organizata, ce poate fi asimilata unui „boicot”.

b. Apelul adresat brandurilor de a nu mai sustine „mizeria TV”. Un astfel de apel a fost adresat de Frontline Club pe 24 ianuarie si insusit repede de numerosi protestatari, dar si de site-ul dedicat industriei de publicitate IQads.ro.

Astfel de apeluri vizeaza responsabilitatea pe care companiile o au fata de societate si care, spun autorii, nu se regaseste in faptul ca, punand in prim plan interesul de business, sustin prin reclama dezinformarea si abuzurile de la televizor, cu atat mai mult cu acestea afecteaza intreaga societate, ca in cazul ordonantelor privind justitia, nu simpla dezbatere politica.

Multa vreme, dupa aparitia OTV in audiovizualul romanesc, marii clienti de publicitate s-au ferit cat au putut de postul lui Dan Diaconescu, in dorinta de a nu se asocia cu acel tip de continut. Spre sfarsitul deceniului trecut, abia, cand audientele atrase de fenomenul Elodia nu mai puteau fi evitate, iar postul nu avea inca derapajele politice colosale din anii mai recenti, clientii au inceput sa dea reclama si pe acest canal.

Notabil, una dintre primele campanii ale unui client important, ce a exploatat chiar tipul de continut oferit de OTV, a fost realizata chiar de autoarea apelului Frontline mentionat mai sus, Raluca Feher. Audienta OTV, arata ea atunci, se potrivea cu publicul produselor promovate in acea campanie. Pe atunci, OTV era privit drept „experiment” si nu devenise „sinonim cu santajul de presa”. Intre timp, clientii s-au aglomerat si pe OTV, atat cat a mai existat, iar cale de intoarcere nu a mai fost, chit ca sunt agentii care spun ca au clienti dispusi sa asculte „discutii alternative, cand sunt incalcate principiile de business – au de livrat, dar „not at any cost”” (vezi linkul de mai sus).

Apeluri precum cele mentionate au avut, de data aceasta, rezultate. Multi dintre clienti si-au retras reclama de pe cele doua posturi. Dar in ce conditii?

HotNews.ro a discutat cu mai multi reprezentanti ai agentiilor de media si ai unor clienti, legat de actuala situatie. Ei nu vor ca brandurile sau companiile lor sa apara public in actuala dezbatere si au acceptat sa vorbeasca sub protectia anonimatului.

Istoric, a iesit in evidenta un singur caz de brand care a anuntat public ca si-a retras reclama de pe un post de televiziune – cazul Avon-Acces Direct (Antena 1) din 2013 (atunci, Antena l-a dat in judecata pe jurnalistul care detine Paginademedia.ro, site care listase toti clientii cu reclama in emisiunea respectiva, dar avea sa piarda procesul). In rest, brandurile au preferat, cel mult, sa declare ca intr-un moment sau altul nu desfasoara campanii pe un post cu derapaje.

Potrivit acestor reprezentanti ai agentiilor/clientilor, foarte multe branduri au optat sa se retraga de la Antena 3 si Romania TV in conditiile riscurilor de imagine asociate cu actualele dezbateri publice. Unele au facut-o, probabil pe termen lung: seful de marketing al unei companii a afirmat ca a retras reclama de pe un post „pana la limpezirea apelor”. Ce inseamna asta? Nu e clar, a spus el, avand in vedere ca pe celalalt post nu mai rula reclama „de un an, probabil”, din cauza continutului acelei televiziuni.

Alti reprezentanti au spus ca, in timp ce unele companii si-au retras complet publicitatea, altele au preferat doar sa si-o reduca substantial sau sa renunte la prime-time, ramanand in calupurile din timpul zilei, cand „predomina stirile” si mai putin dezbaterile, unde se inregistreaza cele mai multe derapaje. Si e de asteptat ca, dupa ce situatia se va mai linisti, cel putin o parte dintre campanii sa revina, cu toate precautiile aferente situatiei fierbinti de acum.

„Retragerea e o decizie de PR a agentiilor, pe termen scurt”; „Nu vrem sa ne asociem cu ceea ce e acum la televizor, e prea mult” – explicatii spuse, separat, de doi dintre reprezentantii cumparatorilor de reclama care au discutat cu HotNews.ro.

II. Consiliul National al Audiovizualului

CNA a fost permanent una dintre tintele protestelor tocmai pentru ca este perceput nu ca un arbitru neutru al audiovizualului, ci ca un un for care nu-si indeplineste atributiile si, mai mult, care protejeaza derapajele de la Antena 3 si Romania TV.

Cererile adresate CNA de catre manifestanti au fost cat se poate de diverse – de la a „interzice” cele doua canale la a-si face, pur si simplu, treaba.

Institutia este formata din 11 membri. Conform legii, ei trebuie sa fie neutri si sa raspunda doar in fata interesului public. Dar toti sunt numiti politic – confirmati in functie de Parlament si propusi de grupurile parlamentare, guvern, presedintie – si marea lor majoritate actioneaza conform intereselor celor care i-au numit.
Forul este condus, in prezent, de o persoana urmarita penal, Laura Georgescu, dar sedintele sunt conduse, pe rand, de fiecare membru in parte, care stabileste agenda respectivei sedinte.

Dupa declansarea protestelor, forul s-a animat brusc dupa un inceput de 2017 cu multe sedinte ratate si dupa un an 2016 in care activitatea sa a fost in mare parte blocata. Tertipurile descrise de HotNews.ro in 2013 sunt folosite in continuare, ba chiar s-au imbogatit.

In ultimele saptamani de activitate intensa, mai nou cu trei sedinte programate pe saptamana, CNA a dat amenzi, inclusiv postului Romania TV, a reluat discutiile pentru modificarea Codului audiovizual, cu noi prevederi ce tin de protectia minorilor, combaterea discriminarii si demnitatea umana. Dar prin votul majoritatii fie a blocat sau amanat sanctiuni usturatoare, fie a ales sanctiuni „usurele” pentru gravitatea faptelor analizate. Mai mult, membrii sai au mers, tot in acest rastimp, pana acolo incat:

Sa acuze autorii ultimului raport MCV de „gandire stalinista”, pentru ca documentul critica forul audiovizual de lipsa de reactie la plangerile CSM (Radu Calin Cristea)
Unul dintre membrii aprigi la adresa derapajelor de pe Romania TV si Antena 3, Valentin Jucan, a blocat printr-o absenta nemotivata o sedinta cu subiecte-fierbinti, parte dintre ele restante
Un alt membru, Radu Herjeu, a sustinut ca prefera o amenda unei sanctiuni precum intreruperea emisiei timp de 10 minute, deoarece aceasta din urma ar fi „simbolica” (omitand faptul ca o intrerupere repetata a emisiei, permisa de lege in anumite cazuri, poate duce la sanctiuni precum injumatatirea perioadei de licenta – detalii mai jos)
Membrul CNA Rasvan Popescu a votat impotriva unei sanctiuni dure pentru Romania TV, in cazul inregistrarilor cu Sebastian Ghita, invocand „ineditul acestui caz”, iar un alt membru, Monica Gubernat, nu gaseste de cuviinta sa-si explice voturile prin care pica sau sunt amanate amenzi pentru acest post de stiri – detalii aici

Situatia e de asa natura incat reprezentanta Romania TV la CNA nici nu se mai prezinta, de cateva saptamani, la sedintele forului audiovizual.

Conform Legii audiovizualului, membrii CNA pot fi demisi doar in situatii extraordinare, nu si pentru modul cum isi desfasoara activitatea:

sunt demisi de drept daca devin incompatibili, fac parte din partide sau structuri politice, sunt in conflict de interese
sunt demisi de parlament daca nu isi pot exercita functia timp de peste sase luni sau daca sunt condamnati definitiv.

In aceste conditii, ce poate si ce nu poate face forul audiovizual, conform legii?

a. Ce nu poate sa faca:

– sa „interzica” anumite posturi. CNA poate sanctiona, poate retrage licente sau injumatati perioade de licenta, poate refuza prelungirea unei licente, dar nu sa „interzica” o televiziune. Chiar Romania TV a reactionat, recent, la valurile de critici invocand prevederile Constitutiei ce garanteaza libertatea de exprimare, interzic cenzura si suprimarea publicatiilor – omitand, in schimb, articolul ce prevede ca „libertatea de exprimare nu poate prejudicia demnitatea, onoarea, viata particulara a persoanei si nici dreptul la propria imagine”.

– sa emita legi sau sa modifice legislatia in vigoare. CNA nu are drept de initiativa legislativa. Membrii sai pot doar sa propuna parlamentarilor sa promoveze schimbari legislative. Unde pot ei aduce modificari este Codul audiovizual, anume setul de reguli folosit pentru a pune in aplicare Legea audiovizualului.

b. Ce poate/ar putea sa faca, daca ar vrea:

– in primul rand, sa sanctioneze. Avand in vedere ca, potrivit legislatiei, sanctiunile ar trebui sa creasca in cazul in care abaterile unui radiodifuzor continua, se poate ajunge la intreruperea repetata a emisiei si, in ultima instanta, la injumatatirea perioadei de licenta. S-a intamplat, in 2012, cu OTV, care doar pe ultima suta de metri a reusit sa previna in instanta inchiderea postului, dupa ce licenta i-a fost injumatatita repetat de CNA, din cauza publicitatii politice.

*Licenta Antena 3 a fost prelungita cu 9 ani in 2014. Romania TV are licenta din 2011, caz in care ar fi obligata automat sa ceara prelungirea licentei, daca aceasta ar fi injumatatita acum.

– sa decida retragerea licentei audiovizuale, cand situatia o cere. Legea prevede acest lucru fie intr-o serie de cazuri „tehnice”, referitoare la avize, mentinerea emisiei etc., fie la savarsirea repetata a urmatoarelor fapte: incitarea publicului la ura nationala, rasiala sau religioasa; incitarea explicita la violenta publica; incitarea la actiuni care au drept scop disolutia autoritatii de stat; incitarea la actiuni teroriste. De notat ca membrul CNA Valentin Jucan a invocat deja o tentativa de „subminare a unor autoritati ale statului” in cazul inregistrarilor cu Ghita de la Romania TV.

– sa propuna parlamentarilor sa initieze proiecte legislative. Pe de alta parte, ii revine obligatia sa puna in aplicare schimbarile legii – daca ar trece in Parlament, de exemplu, initiative menite sa imbunatateasca activitatea CNA si sa limiteze partizanatul politic, CNA ar fi obligat sa le aplice.

– cand aduce modificari Codului audiovizual, acestea sa acopere efectiv „portitele” folosite pana acum pentru evitarea sanctiunilor dure in cazuri „sensibile”.

III. Relatia cu operatorii de cablu.

Printre cererile formulate de protestatari la inceputul manifestatiilor s-a numarat inclusiv aceea ca operatorii de cablu sa nu mai preia Romania TV si Antena 3. Acest lucru nu este posibil legal. Potrivit principiului „must carry” prevazut in Legea audiovizualului, operatorii sunt obligati sa retransmita toate posturile care se declara libere la retransmisie si nu conditioneaza retransmisia.

Daca vor sa ofere clientilor un numar mare de posturi, operatorii sunt obligati, practic, sa retransmita inclusiv canale cu doar cateva zeci de telespectatori. Iar pe lista statiilor „must carry” Romania TV si Antena 3 ocupa locurile 3 si 4!

DAR, si in aceasta chestiune exista unele precedente. Acum cinci ani, intr-un proiect legislativ depus la Parlament, pentru modificarea Legii audiovizualului, a existat pentru foarte scurt timp o prevedere referitoare la eliminarea principiului must carry. A fost retrasa rapid, dar subiectul a fost preluat si discutat intens, o perioada, la CNA, unde s-au ridicat mai multe variante. Printre acestea, optiunea ca „must carry” sa fie mentinut in anumite limite, iar includerea posturilor sa fie conditionata de un istoric „curat” la CNA. Nu s-a ajuns, insa la nicio concluzie pana in momentul in care la forul audiovizual „s-a schimbat garda” prin venirea unor noi membri, inclusiv a presedintelui Laura Georgescu, si plecarea altora.

De atunci, in contextul escaladarii conflictului dintre Intact si RCS&RDS si al faptului ca televiziunile, lovite de criza economica, respingeau in general ideea unui astfel de risc, subiectul a fost ingropat. A mai reaparut strict informal dupa ce Pro TV a renuntat la statutul de post liber la retransmisie (cablistii platesc pentru a putea retransmite posturile Pro TV).

Dupa initiativa Pro TV, si Intact a luat in discutie o posibila renuntare la statutul de „must carry” pentru televiziunile sale, dar fara a ajunge la o concluzie. Interesant ca, in aceeasi perioada, un alt post de stiri ar fi incercat, din informatiile HotNews.ro, sa discute formarea unui „pol” de statii informative, incluzand Romania TV, care sa iasa „la pachet” din must carry, fara ca ideea sa dea roade.

Asa cum au existat astfel de discutii in 2011-2012, pot exista din nou, daca cineva din Parlament sau din CNA are initiativa sa declanseze consultari pe aceasta tema.