Analiza: Esecul TTIP, semn al dezintegrarii UE. Romania si alte state din est sunt ingrijorate, in timp ce tarile din vest resping acordul SUA-UE, pe fond electoral.

Esecul negocierilor Acordului de liber-schimb SUA-UE are loc pe fondul discursului populist si extremist din tarile vest-europene aflate in preajma alegerilor, in timp ce o esuare a parteneriatului transatlantic ingrijoreaza Romania si alte state UE estice, care isi doresc strangerea relatiilor dintre Europa si Statele Unite, mai ales din ratiuni de securiate, fata de amenintarea rusa, scrie Antonia Colibasanu, intr-o analiza pentru Geopolitical Futures, o companie de strategie cu sediul la Austin, Texas. In plus, esecul TTIP inseamna de fapt dezintegrarea Uniunii Europene, in ochii tarilor membre UE est-europene, mai crede ea.

Negocierile dintre Comisia Europeana si guvernul SUA pentru Parteneratul Transatlantic pentru Comert si Investitii (TTIP) „au esuat de facto, desi nimeni nu recunoaste cu adevarat acest lucru”, a declarat duminica trecuta, pentru televiziunea ZDF, vice-cancelarul german Sigmar Gabriel, citat de Deutsche Welle.

La randul sau, Franta va cere in septembrie Comisiei Europene sa opreasca negocierile cu guvernul SUA, a anuntat marti secretarul de stat pentru Comert Exterior francez, Matthias Fekl, citat de AFP.

Pentru Romania si alte state UE est-europene – Polonia, Statele Baltice, Cehia, Slovacia – esecul negocierilor TTIP anunta, de fapt, dezintegrarea Uniunii Europene, acesta fiind principalul lor motiv de ingrijorare, considera analistul roman Antonia Colibasanu, de la Geopolitical Futures.

„Pentru statele membre UE din est, vestea nu este deranjanta pentru ca negocierile au esuat de facto, ci pentru ca o astfel de stire se refera la dezintegrarea de facto a UE” – scrie Colibasanu.

Ea vede aici slabirea tot mai accentuata a puterii blocului comunitar pe fondul revirimentului discursului nationalist in Europa de Vest.

Analistul publicatiei americane pune aceste miscari anti-TTIP ale guvernelor de la Berlin si Paris in contextul electoral dominat de discrusul extremist si nationalist.

„Franta si Germania vor avea alegeri generale anul viitor, iar TTIP a devenit un subiect de campanie. Tabara germana anti-TTIP, (diverse organizatii non-guvernamentale si partidul nationalist Alternativa pentru Germania) a anuntat un protest mare pentru 17 septembrie atat impotriva TTIP cat si a Acordului economic si comercial UE-Canada (CETA). In Franta, presedinta Frontului National, Marine Le Pen, a fost politicianul cel mai direct impotriva acordului, numindu-l o <> pentru economia franceza. In luna aprilie, ea a cerut presedintelui francez Francois Hollande sa refuze sa negocieze” – scrie Colibasanu in analiza sa „Franta si Germania fac apel la stoparea negocierilor pentru liber-schimb”.

„Cum partidele traditionale concureaza cu partidele eurosceptice aflate in crestere, ele trebuie sa se adapteze si sa raspunda public. Brexitul a invatat partidele politice din intreaga Europa ca trebuie sa asculte mai mult opinia publica si mai putin elitele” – mai noteaza ea.

Analistul roman observa o diferenta majora intre abordarile statelor est-europene si ale celor vest-europene in ceea ce priveste relatia cu SUA. In timp ce in Germania si Franta coalizarea impotriva TTIP urmareste sa arata alegatorilor ca UE nu se incovoiaza in fata Americii, in Est, majoritatea guvernelor sustin TTIP: Statele Baltice, Polonia, Cehia, Slovacia si Romana mai ales.

„Pentru aceste tari, stabilirea unor relatii comerciale cu companiile si investitorii din SUA nu este doar un avantaj pentru dezvoltarea economica, ci si pentru asigurarea securitatii strategice si a relatiilor militare. Perceptia riscului de securitate este din ce in ce mai diverita in Europa de Vest fata de cea din Europa de Est. Occidentul este preocupat de probleme de securitate interna referitoare la terorism, in timp ce Estul vede Rusia ca principala amenintare de securitate” – crede analistul Geopolitical Futures.