Analiza HotNews.ro Independenta energetica, mai mult lozinca decat realitate? Romania vrea sa scape de rusi cu ajutorul rusilor

Ultima mare descoperire de gaze, cea anuntata de Lukoil, arata clar ca zona romaneasca a Marii Neagre este bogata in hidrocarburi. Dupa OMV Petrom si ExxonMobil care au anuntat in 2012 ca au descoperit cantitati uriase de gaze, acum a venit randul rusilor sa se laude cu gazele romanesti depistate in zona explorata de ei. La asemenea stire, primul gand ar putea fi: Romania devine total independenta energetic. Intr-adevar, dependenta fata de importurile din Rusia ar putea fi redusa, insa, ca un paradox, va creste influenta ruseasca asupra gazelor romanesti. In acest moment, gazele romanesti din Marea Neagra se afla sub control rusesc. Amtintim aici si de parteneriatul puternic dintre grupul austriac OMV si gigantul rus Gazprom.

In 2010, cand Agentia Nationala pentru Resurse Minerale a organizat licitatii pentru concesionarea mai multor perimetre petroliere, Lukoil a castigat dreptul de explorare si exploatare in doua zone din Marea Neagra: Rapsodia Est si Trident aflate la 60-100 de kilometri de coasta. Initial, Lukoil era in parteneriat cu Vanco International, firma inregistrata in Insulele Bermude. In 2012 s-a bagat si compania romaneasca Romgaz in afacere, preluand o participatie de 10%, din care 8% de la Lukoil Overseas si 2% de la Vanco International. Imediat dupa aceea, Vanco International a devenit PanAtlantic, fiind controlata in mare parte tot de Lukoil. Acum, LUKOIL detine 72% din acordul de concesiuni, PanAtlantic Petroleum Ltd (tot rusi) 18%, iar Romgaz 10%. Practic, influenta romaneasca in consortiu este infima.

Cat de importanta este descoperirea din Marea Neagra daca sunt reale cantitatile anuntate? Foarte importanta. 30 miliarde metri cubi sunt cat consumul intregii tari pe aproape trei ani. Este o estimare doar pentru unul dintre cele doua perimetre operate de Lukoil. Pentru Trident. Apoi este a doua mare descoperire dupa cea a OMV Petrom si ExxonMobil din perimetrul Neptun, estimata la 42-84 miliarde metri cubi. In plus, Lukoil mai are un perimetru -Rapsodia Est, asupra caruia inca nu a facut niciun anunt.

Ce ar putea face Lukoil cu gazele romanesti din Marea Neagra? Teoretic, in urma exploatarii ar trebui sa le transporte pe teritoriul Romaniei. Insa aici este nevoie de un parteneriat cu transportatorul national de gaze Transgaz. Trebuie construita o conducta care sa duca pana la tarm, iar de acolo in sistemul national. Odata ajunse pe teritoriul tarii, gazele pot fi furnizate ori catre consumatori din Romania, ori la export prin punctele de interconectare cu Ungaria si Bulgaria. Aici va fi exclusiv decizia Lukoil care are toate drepturile asupra gazelor din Marea Neagra in urma concesiunii, chiar daca proprietar asupra perimetrelor este statul roman. Altfel spus, rusii sunt cei care decid soarta gazelor romanesti din Marea Neagra. Ei vor fi cei care le vor controla.

Si in cazul gazelor descoperite de OMV Petrom si ExxonMobil exista anumite semne de intrebare legate de influenta ruseasca. Aceasta din cauza unei apropieri puternice a grupului austriac OMV de rusii de la Gazprom. In primavara a fost numit sef al OMV Rainer Seele, presedinte al Camerei de comert Germania- Rusia si presedintele Consiliului de Administratie al companiei germane Wintershall in acel moment, pozitii de conducere din care a avut relatii de business foarte apropiate de Gazprom. La cateva luni de la numirea lui Seele, OMV a semnat cu Gazprom un acord pentru dublarea conductei Nord Stream care ar creste si mai mult dependenta Europei de gazele rusesti. E adevarat ca alaturi de OMV au mai semnat Shell, E.ON, BASF si Engie (fosta GDF Suez). Insa este un pact nefiresc in conditiile in care de multi ani se tot vorbeste de cautarea unor solutii care sa duca la reducerea dependentei de Rusia. In vara a mai fost semnata o intelegere importanta intre OMV si Gazprom. Potrivit memorandumului, OMV ar putea deveni partener cu compania rusa in dezvoltarea unui zacamant de petrol si gaze din Rusia, oferind in schimb alte active.

Fostul presedite Traian Basescu a atras atentia inca septembrie 2014 ca „OMV pare a lansa in politici care nu sunt in favoarea statului roman”. Traian Basescu a avertizat OMV ca va ramane partenerul Romaniei atat timp cat interesul national al tarii este „servit cu prioritate”. Comentariul sau venea in contextul in care presa internationala a speculat despre posibilitatea intrarii Gazprom in actionariatul OMV. In decembrie 2014, la ultima conferinta in calitate de presedinte, Basescu a spus ca s-a opus „vehement” la consiliul european cand s-a cerut reluarea proiectului South Stream si si-a exprimat satisfactia ca Gerhard Roiss, atunci CEO al OMV Petrom, va parasi functia anul viitor. „M-am opus vehement. South Stream e supra-sustinut de OMV pentru ca ar dori sa pompeze gazul (exploatat din Romania) prin Sotuh Stream. Asta ar face din Romania o tara dependenta de Gazprom. Romania nu poate accepta si nu isi doreste proiectul South Stream”, a spus Basescu. Ulterior, proiectul South Stream a picat, Rusia cautand alte rute spre Europa.

Relatia tot mai apropiata dintre OMV si Gazprom nu poate sa nu dea nastere asupra unor suspiciuni in privinta intereselor rusesti. Ca si in cazul gazelor descoperite de Lukoil, se pune intrebarea ce se va intampla cu cele descoperite de OMV Petrom si Exxon. Ce cantitati vor ramane pe teritoriul Romaniei si cat se va duce la export? Transportatorul national de gaze-Transgaz- a semnat, in 2014, cu Exxon si OMV Petrom, un acord de colaborare prin care compania si-a asumat proiectarea si dezvoltarea unui program de investitii de aproximativ 1,5 miliarde de euro in mai putin de patru ani. Ar trebui construita conducta pentru transportul gazelor din Marea Neagra pe teritoriul Romaniei. Si Transgaz este condusa de o persoana care este un bun cunoscator al rusilor: Petru Ion Vaduva, director general. A lucrat cativa ani la Moscova pe functii de conducere. Intre 2001 si 2002 a fost strategist global si managing director la compania financiara rusa Uralsib. Intre 1995 si 1997 a lucrat la Renaissance Capital, cea mai mare banca de investitii din Rusia, in calitate de Managing Director al Grupului de Analiza a Investitiilor de Capital in Piete Emergente.

Cert este ca Transgaz este in stadiul accesarii unei finantari nerambursabile de 956.000 USD din partea Agentiei de Comert si Dezvoltare din SUA (USTDA). Banii vor fi folositi pentru un studiu de fezabilitate in vedera construirii pe portiunea romaneasca a gazoductului Bulgaria-Romania-Ungaria-Austria (BRUA) si conductei de transport gaze naturale Zona Tuzla-Podisor. Pe aici ar urma sa treaca gazele romanesti din Marea Neagra.

Pentru gazele romanesti exploatate, toate aceste companii trebuie sa plateasca o redeventa considerata mica in acest moment. Este intre 3,5% si 13,5% din productie, in functie de tipul zacamintelor de hidrocarburi. Regimul redeventelor ar fi trebuit schimbat inca de anul trecut, insa Guvernul a amanat cu un an elaborarea si punerea in aplicarea a unui nou pachet legislativ. Nici pana acum nu a aparut acest nou pachet legislativ. Exista informatii potrivit carora pana la sfarsitul lunii octombrie, poate chiar zilele urmatoare, Ministerul Finantelor ar urma sa publice un proiect cu un nou sistem de fiscalizare a sectorului petrolier. Ramane de vazut care vor fi avantajele pentru companii si cat va castiga Romania fata de cat obtine acum de pe urma exploatarilor petroliere.

Mai ales ca, din informatiile noastre, lobby-ul OMV pe langa guvern si parlamentari este dublat acum de eforturile sustinute ale Lukoil pentru a obtine conditii financiare mai bune in viitorul proiect privind redeventele.