Anca Dragu, guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei: Peste 70% din serviciile pe care administrația publică le oferă sunt disponibile online
Guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei a vorbit la o conferință organizată de ziarul Bursa despre provocările și oportunitățile pe care le aduc inteligența artificială și digitalizarea în sectorul bancar, dar și despre rolul băncilor centrale în gestionarea acestui val tehnologic.
Megatrendul inteligenței artificiale nu mai poate fi ignorat — nici de bănci, nici de reglementatori- spune Anca Dragu, guvernatoarea Băncii Naționale a Moldovei, care a trasat recent coordonatele în care BNM se raportează la această transformare, recunoscând atât potențialul uriaș, cât și riscurile pe care le aduce.
Peste jumătate din băncile centrale ale lumii investesc în AI
Potrivit unui studiu al IFC citat de Dragu, mai mult de jumătate dintre băncile centrale din lume au preocupări concrete legate de introducerea inteligenței artificiale în activitatea zilnică — atât în operațiunile proprii, cât și în sectoarele pe care le reglementează. Tendința este clară, dar vine însoțită de riscuri semnificative care nu pot fi trecute cu vederea.
Studiile pe care le citează guvernatorul Băncii Moldovei arată că, pe termen mediu și lung, digitalizarea și AI ar putea aduce câștiguri de eficiență de peste 30%.
Moldova, în topul țărilor digitalizate
Un aspect mai puțin cunoscut în afara regiunii: Republica Moldova are un nivel de digitalizare surprinzător de ridicat. Dragu subliniază că peste 70% din serviciile pe care administrația publică le oferă mediului de afaceri sunt disponibile online, plasând țara în fruntea clasamentelor europene la capitolul e-guvernare.
Această realitate creează presiune directă asupra sectorului bancar: clienții obișnuiți cu serviciile digitale din administrație se așteaptă la același standard de la băncile lor. A rămâne în urmă nu este o opțiune.
Ecuația dificilă: securitate, costuri și competitivitate
Digitalizarea înseamnă, inevitabil, și costuri noi — mai ales în zona securității cibernetice și a conformării cu reglementările. Dragu recunoaște că acestea sunt costuri pe care băncile trebuie să le suporte, dar atrage atenția că dimensiunea pieței moldovenești complică lucrurile: o piață mică înseamnă costuri per client mai ridicate, în special pentru activitățile de prevenire a spălării banilor.
„Costuri mari înseamnă competitivitatea economiei mai mici”, spune guvernatoarea, subliniind că BNM urmărește cu atenție nu doar stabilitatea financiară, ci și impactul costurilor de reglementare asupra economiei în ansamblu.
Răspunsul pe care Dragu îl propune nu este unul simplu, dar este unul pragmatic: dialog continuu cu piața, analiză permanentă și o căutare neîncetată a echilibrului între responsabilitate și eficiență. O ecuație complicată — dar, după cum spune chiar ea, nu imposibilă.