Ar putea mușchiul de pământ să stimuleze sănătatea microbiomului uman?

​O echipa de specialiști, alcătuită din oameni de știință din întreagă lume, a descoperit recent un complex de hidrocarbonate ce se regăsesc în structura mușchilor de copaci și care ar putea aduce beneficii pentru sănătatea microbiomului uman. Cercetătorii de la Centrul Australian de Studiu al Plantelor și cei de la Universitatea din Rhode Island sunt de părere că polizaharida, un carbohidrat complex format din molecule de zahăr, are o structura similare cu beta-glucanul, regăsit în ovăz și alte cereale ce susțîn sănătatea florei intestinale, informează adelaide.edu.au.

Conduși de Prof. Rachel Burton, cercetătoare în cadrul Facultății de Agricultură, Alimentație și Vin, din cadrul Universității din Adelaide, oamenii de știință analizau istoricul evolutiv al beta-glucanului în momentul în care au făcut această descoperire. Constatările lor au fost publicate recent în revista de specialitate „The Plant Cell”.

Ce este beta glucanul

Beta glucanul, clasificat ca polizaharid, este o fibra alimentara cu multe beneficii pentru sanatatea organismului uman. Aceasta fibra este intalnita in cereale, precum ovazul si orzul, insa nu si in muschii de copac, in ciuda faptului ca aceste plante au gene similare.

Ce este arabinoglucanul

„Am descoperit o noua polizaharida alcatuita din glucoza si arabinoza si am numit-o arabinoglucan. Modul in care cele doua tipuri de zaharuri se unesc le determina sa formeze o structura similare cu beta-glucanul. Desi este precoce sa recomandam consumul de muschi de copac pentru proprietatile sale, suntem convinsi ca aceasta noua polizaharida ar putea fi consumata viitor pentru beneficiile sale,” declara Prof. Burton.

Importanta noilor constatari pentru viitoarele studii din domeniul microbiologiei

In timp ce functiile arabinoglucanului nu sunt cunoscute inca, aceasta ar putea avea proprietati relevante ce pot fi utilizate in mai multe tratamente, atat din domeniul medical, cat si cel industrial si medical, asa cum se intampla cu utilizarea celulozei pentru hartie si bumbac sau a xilanului pentru suplimentele alimentare.

„Aceasta descoperire ridica noi intrebari, precum si curiozitatea daca plantele ar putea avea alte tipuri de polizaharide in structura lor de care inca nu am aflat. Pentru a le descoperi, va trebui sa inventam noi metode de cercetare si noi instrumente, care ar include atat examinarea anticorpilor, cat si tehnici microscopice care ne ajuta sa observam interactiunile ce au loc la niste molecular,” conchide autoarea principala a studiului.