Ar putea supraviețui Europa unei întreruperi totale a gazelor naturale?

Compania energetică rusă Gazprom a anunțat că oprește livrările de gaze naturale către Polonia și Bulgaria, intensificând tensiunile dintre Kremlin și Europa în legătură cu aprovizionarea cu energie și cu consecințele tot mai grave ale războiului purtat de Moscova în Ucraina.

Amenințarea Rusiei de a întrerupe livrarea de gaze către „țările neprietenoase” dacă acestea nu plătesc Gazprom în ruble rusești în raport cu alte monede a adăugat o nouă urgență planurilor de a reduce și apoi de a pune capăt dependenței Europei de Rusia ca furnizor de petrol și gaze, potrivit Al Jazeera.

Iată cinci lucruri esențiale de știut despre situația gazelor naturale în Europa:

Ce a făcut Rusia?

Gigantul energetic rusesc Gazprom, controlat de stat, a declarat că întrerupe alimentarea cu gaze naturale a Poloniei și Bulgariei, deoarece acestea au refuzat să plătească în ruble, așa cum a cerut președintele rus Vladimir Putin.

Liderii europeni spun că contractele de gaze naturale prevăd plata în euro sau în dolari americani și că acest lucru nu poate fi schimbat brusc de una dintre părți.

Polonia a luat măsuri pe termen lung pentru a se proteja de o întrerupere, cum ar fi construirea unui terminal de import pentru gazul lichefiat care vine pe navă, și oricum plănuia să își anuleze acordul de import cu Gazprom la sfârșitul anului.

Bulgaria spune că are suficient gaz pentru moment.

Cu toate acestea, anunțul Moscovei a provocat frisoane pe piețele de energie, sporind incertitudinea cu privire la faptul că gazele naturale ar putea fi întrerupte pentru alte țări europene și ar putea provoca o lovitură majoră pentru economie.

Kremlinul a avertizat în legătură cu această posibilitate dacă țările nu plătesc pentru livrările de energie în ruble.

Potrivit Claudiei Kemfert, expert în energie la Institutul German de Cercetare Economică (DIW Berlin), oprirea livrărilor de gaz din Rusia către Polonia și Bulgaria este cel mai recent pas în escaladarea lui Putin pentru a panica Europa.

Cu toate acestea, a spus ea, „nu ar trebui să ne așteptăm la dificultăți de aprovizionare pentru moment, deoarece Germania și Europa sunt suficient de bine aprovizionate cu gaze”.

Conducta Yamal Foto: Gazprom

Motivele economice pentru a cere ruble nu sunt clare

În cadrul noului sistem de plată, Kremlinul a declarat că importatorii vor trebui să deschidă un cont în dolari sau euro la cea de-a treia mare bancă din Rusia, Gazprombank, apoi un al doilea cont în ruble. Importatorul ar urma să plătească factura de gaz în euro sau dolari și să solicite băncii să schimbe banii în ruble.

Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat miercuri că plata în ruble încalcă sancțiunile Uniunii Europene și că societățile care au contracte „nu ar trebui să dea curs cererilor rusești”.

Ce urmărește Putin?

Deoarece ordinul lui Putin privind plățile în ruble vizează „țările neprietenoase”, acesta poate fi văzut ca represalii pentru sancțiunile care au tăiat accesul multor bănci rusești la tranzacțiile financiare internaționale și au determinat unele companii occidentale să renunțe la afacerile lor în Rusia.

Un motiv ar putea fi de natură politică, pentru a arăta propriilor cetățeni că Putin poate dicta termenii exporturilor de gaz. Iar prin solicitarea plăților prin intermediul Gazprombank, măsura ar putea descuraja noi sancțiuni împotriva acestei bănci.

Dacă Putin căuta un pretext pentru a elimina țările care au sprijinit Ucraina, acest lucru ar putea îndeplini această funcție.

Vladimir Putin Foto: Profimedia Images

Rusia continuă să trimită gaz în Ungaria al cărei prim-ministru populist Viktor Orban a acceptat acordul de plată al lui Putin în ruble.

Simone Tagliapietra, expert în energie și partener la think-tank-ul Bruegel din Bruxelles, a declarat că „acționând în acest fel, Rusia profită de fragmentarea UE – este o strategie „divide et impera”… motiv pentru care avem nevoie de un răspuns coordonat al UE”.

Care este situația aprovizionării cu gaze a Europei?

Sancțiunile coordonate ale SUA și UE împotriva Rusiei au evitat plățile pentru petrol și gaze. Aceasta este o concesie a Casei Albe față de aliații europeni, care sunt mult mai dependenți de energia din Rusia, care furnizează 40% din gazul necesar și 25% din petrolul Europei, la un cost de 850 de milioane de dolari pe zi.

Mulți nu sunt mulțumiți de faptul că statele și companiile europene cumpără în continuare energie din Rusia, care, în medie, a obținut 43% din veniturile guvernamentale anuale din vânzările de petrol și gaze între 2011 și 2020, potrivit Administrației americane pentru informații în domeniul energiei.

Decizia Rusiei de a reduce vânzările de gaz în afara contractelor pe termen lung înainte de război, contribuind la o criză energetică pe timp de iarnă care a dus la creșterea prețurilor, a servit drept semnal de alarmă că dependența Europei de energia rusă o face vulnerabilă.

Războiul din Ucraina a însemnat o reevaluare rapidă a deceniilor de politică energetică în care gazul ieftin din Rusia a susținut economia Europei.

De ce tăierea gazelor naturale pentru Europa nu este în beneficiul Rusiei

În ceea ce privește petrolul, Rusia ar putea, teoretic, să trimită petrolul cu tancuri în altă parte, cum ar fi în India și China, țări care sunt avide de energie și care nu participă la sancțiuni.

Dar gazul este o altă problemă. Sistemul de gazoducte care pleacă de la depozitele majore din nordul peninsulei rusești Yamal spre Europa nu se conectează la conducta care duce spre China. Iar Rusia are doar facilități limitate pentru a exporta gaz lichefiat pe navă.

Citește și: Gazprom a înregistrat în 2021 un profit record / Care sunt explicațiile

Ar putea supraviețui Europa unei întreruperi totale a gazelor naturale?

Economia Europei ar avea probleme fără gazele naturale rusești, deși impactul ar varia în funcție de cantitatea de gaze naturale pe care o utilizează fiecare țară.

Estimările economiștilor variază foarte mult în ceea ce privește pierderile de creștere pentru economia europeană în ansamblu.

Analiștii de la Moody’s au afirmat într-un studiu recent că o întrerupere totală a energiei – gaze și petrol – ar ar arunca Europa în recesiune.

Livrări de gaze rusești (foto: Gazprom)

Germania, cea mai mare economie a continentului, este puternic dependentă de energia rusească.

Banca sa centrală a declarat că o întrerupere totală ar putea însemna cinci puncte procentuale de pierdere a producției economice și o inflație mai mare. Inflația a atins deja cote record, ceea ce face ca totul, de la alimente la materii prime, să fie mai scump, din cauza creșterii prețurilor la energie.

Grupul de reflecție Bruegel a estimat că Europa ar fi în deficit de gaze cu 10% până la 15% mai puțin decât cererea normală pentru a trece de următorul sezon de iarnă, ceea ce înseamnă că ar trebui luate măsuri excepționale pentru a reduce consumul de gaz.

Ce face Europa pentru a reduce dependența de gazul rusesc?

Liderii europeni au declarat că nu își pot permite consecințele unui boicot imediat. În schimb, ei intenționează să reducă cât mai repede posibil consumul de gaz rusesc.

Aceștia comandă mai mult gaz natural lichefiat, care este livrat pe cale maritimă, caută să aducă mai mult gaz prin conducte din locuri precum Norvegia și Azerbaidjan, accelerează implementarea energiei eoliene și solare și promovează măsuri de conservare.

Scopul este de a reduce utilizarea gazului rusesc cu două treimi până la sfârșitul anului și complet până în 2027.

Rămâne de văzut dacă acest obiectiv poate fi atins în practică. Există o limită a livrărilor de gaz lichefiat, terminalele de export funcționând la capacitate maximă.

Germania, care nu are niciun terminal de import, dorește să construiască două – dar acest lucru va dura ani de zile.

Italia, care primește 40% din gazele sale din Rusia, a încheiat acorduri pentru a înlocui aproximativ jumătate din această cantitate din Algeria, Azerbaidjan, Angola și Congo și caută să crească importurile din Qatar.

Iar Europa este presată să își refacă rezervele subterane la timp pentru cererea de încălzire din iarna viitoare.

Situația este suficient de gravă pentru ca Germania să declare o alertă timpurie de urgență energetică, prima din cele trei etape.

Ce înseamnă pentru România oprirea gazelor ruseşti

România nu ar avea de suferit din lipsa gazelor, dacă Rusia ar decide să oprească livrările spre ţara noastră. Aceasta întrucât producţia internă a ţării poate să acopere necesarul de consum în timpul sezonului cald. Pe de altă parte, însă, sistarea furnizării către Polonia şi Bulgaria ne afectează din punctul de vedere al preţului, care a crescut în toată Europa.

Deşi Rusia a anunţat că toate ţările “neprietene” trebuie să plătească gazele în ruble, altfel livrările vor fi oprite, până acum a dus ameninţarea la capăt doar în cazul Poloniei şi al Bulgariei.

Anul trecut, România şi-a asigurat din import 26% din totalul gazelor utilizate, potrivit datelor Autorităţii Naţionale de Reglementare în Energie.

România este ferită de ameninţarea ruşilor cu sistarea gazelor, pentru că avem marele noroc al unei producţii interne.

De fapt, România este al doilea producător de gaze din UE, după Ţările de Jos. În sezonul cald, adică din aprilie până în octombrie, producţia internă poate acoperi consumul de gaze, iar importurile sunt direcţionate către depozite. Aşadar, dacă Rusia ar decide să sisteze şi livrările de gaze către România, consumatorii din ţara noastră nu ar avea de suferit din lipsa gazelor.

În plus, România nu importă în mod direct gaze de la Gazprom, ci prin intemediari, prin urmare ţara noastră nu trebuie să plătească gazele în ruble, iar Gazprom nu are niciun motiv să sisteze livările către România.

Spre deosebire de restul ţărilor din jurul nostru, România nici nu este implicată, ca stat, în gestionarea importurilor. Importurile sunt realizate de companiile furnizoare de gaze, iar contractele au fost încheiate cu intermediari agreaţi de Gazprom.

surse: Al Jazeera, AFP. HotNews.ro

––