Arheologii au descoperit dovezi ale unei civilizații pierdute, ce număra milioane de oameni, în Amazonia

Până în urmă cu doar două decenii, consensul științific era că nicio civilizație umană nu ocupase vreodată Amazonia înainte ca întregul continent sud-american să fie schimbat radical de sosirea conchistadorilor spanioli și portughezi. Însă noile scanări aeriene cu laser, care au cartografiat în jur de 4.500 km² din pădurea tropicală aflată în vestul Braziliei au rescris complet istoria prezenței umane în Amazonia precolumbiană, scrie Gizmodo.

Cercetătorii conduși de arheologul Martti Pärssinen de la Universitatea din Helsinki au descoperit peste 400 de structuri monumentale de pământ bine conservate, situri ceremoniale și drumuri ascunse sub vegetația deasă a pădurii tropicale braziliene.

Mai mult, pornind de la cele aproximativ 400 de situri confirmate, cercetătorii estimează că în întreaga regiune ar exista între 20.000 și 30.000 de asemenea lucrări de pământ. Pärssinen și colegii săi consideră că aceste structuri reprezintă dovezile unei civilizații interconectate și multiculturale, care a înflorit în inima Amazoniei între anii 600 î.e.n. și 850 e.n. – o populație de milioane de oameni care a modificat profund ecosistemul pădurii tropicale.

Ei au numit această cultură Aquiry, după denumirea din limba indigenă Iñapari a râului Acre, un afluent al Amazonului care curge pe lângă sutele de situri antice ale civilizației pierdute.

„Cercetarea arată că impactul omului asupra mediului amazonian a fost mult mai mare decât se credea până acum”, a declarat Pärssinen într-un comunicat de presă. „Acest lucru are implicații directe asupra modului în care înțelegem istoria bioculturală a regiunii”, a subliniat el.

Cartografiere cu laser a Amazoniei

Pärssinen și echipa sa au folosit un instrument de cartografiere aeriană cunoscut sub numele de lidar, acronim pentru „Laser Imaging, Detection, and Ranging” (imagistică, detectare și măsurare cu laser), pentru a cartografia structurile antice ale civilizației Aquiry.

După cum sugerează asemănarea cu termenul mai cunoscut radar, lidar proiectează fascicule laser asupra unei suprafețe și obține măsurători în baza modului în care lumina este reflectată înapoi. În ultimii ani, scanările lidar – sigure și neinvazive – i-au ajutat pe arheologi să descopere situri ascunse, de la vestigiile timpurii ale Imperiului Khmer din Cambodgia, îngropate sub junglă, până la un oraș mayaș uitat dintr-o rezervație naturală din Mexic.

„Am zburat pe trasee rectilinii lungi, de aproximativ 450 de kilometri, cartografiind câte o fâșie de aproximativ un kilometru lățime la fiecare 10 kilometri”, a explicat într-un comunicat profesorul Juha Hyyppä, specialist în teledetecție și fotogrammetrie la Institutul Finlandez de Cercetare Geospațială.

„Acest lucru ne-a permis să acoperim o suprafață continuă cât mai mare posibil”, a spus Hyyppä, care s-a ocupat de această parte a studiului publicat miercuri în revista Nature.

Cartografierea lidar a evidențiat forme geometrice de mari dimensiuni, cunoscute sub numele de geoglife, precum și drumuri drepte care, în unele cazuri, le legau între ele. Alceu Ranzi, geograf la Universitatea din Acre, a spus că aceste geoglife pot fi remarcabil de complexe în unele cazuri, incluzând pentagoane și octogoane, dar și cercuri înscrise cu precizie în pătrate.

„În aceeași perioadă în care Pitagora era în Grecia antică și își formula teorema, aici în Amazonia existau oameni care făceau geometrie”, a declarat Ranzi, unul dintre autorii noului studiu, pentru revista Science.

O civilizație de milioane de oameni?

Urmele de cărbune descoperite în unele dintre aceste geoglife în timpul cercetărilor anterioare, desfășurate la sol, le-au permis arheologilor să dateze lucrările de pământ prin metoda radiocarbonului la aproximativ 2.500 de ani vechime.

De asemenea, aceste cercetări au ajutat echipa de cercetători să estimeze populația civilizației Aquiry la 1,25-3 milioane de oameni, răspândiți pe o zonă care reprezintă aproximativ 3% din Amazonia și acoperă circa 183.000 km².

Heiko Prümers, cercetător la Institutul Arheologic German, care a studiat și el așezări umane antice din Amazonia, s-a arătat însă rezervat în privința acestor estimări spectaculoase. După cum a declarat pentru Scientific American, prezența acelorași tipuri de geoglife în sute de situri ar putea reflecta mai degrabă „relocările frecvente” ale populației Aquiry decât existența unei populații extrem de numeroase și dens distribuite.

Însă dacă aceste estimări se vor confirma, ele ar însemna că zeci de milioane de oameni au locuit păduri tropicale considerate până acum un teritoriu aproape neatins. Pärssinen și colegii săi susțin de asemenea că au găsit dovezi convingătoare că populația Aquiry a lăsat o amprentă profundă asupra ecosistemului amazonian.

Horticultura și practicile lor de administrare a pădurii au favorizat dezvoltarea mai multor specii de arbori cu fructe bogate în proteine, specifice regiunii, printre care castanul de Brazilia și palmierul Bactris gasipaes, precum și diverse specii de palmieri fructiferi, precum bacaba și uricuri. Analiza fitoliților – depozite microscopice de minerale formate în țesuturile plantelor – sugerează de asemenea cultivarea încă din acea perioadă a porumbului și dovleacului.

„Descoperirile noastre răstoarnă ceea ce credeam că știm despre trecutul regiunii amazoniene”, a subliniat Pärssinen. El a adăugat că aceste transformări provocate de oameni în Amazonia i-ar putea determina pe cercetători să regândească modul în care activitatea umană modernă a influențat pădurile tropicale.

„Această civilizație a influențat de asemenea producția și bilanțul de carbon al Amazoniei antice”, a spus el. „Iar acest lucru ar trebui să fie luat mult mai bine în considerare în modelele climatice viitoare”, consideră cercetătorul.