Ateneul Român este “Marcă a Patrimoniului European”. Și Filarmonica va fi pe măsura lui
Cum poate fi cea mai mișto știre a săptămânii despre Ateneul Român? Păi, vă spun eu cum. Ateneul, pe care-l știe tot românul, a primit distincția “Marcă a Patrimoniului European”, decernat de Comisia Europeană. Această distincție a devenit o motivație destul de puternică pentru a descoperi, de acum încolo, și oamenii din Ateneu, da, oamenii Ateneului care fac orchestra și corul numite Filarmonică.
Nu se știe cum, între atâtea Festivaluri “Enescu” și atâtea plimbări turistice, oamenii din Ateneu au rămas în umbră. Straniu efect. Au devenit puțin relevanți. Poate și conducerea numită politic ani de zile o fi contribuit la asta, cine știe?
Marin Cazacu, violoncelistul, a devenit de curând și șeful Ateneului. Arta în sfârșit a zdrobit politica. Dar violoncelul ajuns șef a mai făcut ceva. A vrut să scoată la lumină celelalte instrumente cu care a suferit prin cotloanele Ateneului. Și iată că primul pas e făcut. Marin Cazacu a anunțat că Filarmonica va fi în lumină europeană datorită concertelor viitoare.
Uite cum sună anul viitor: “Legendarul dirijor Charles Dutoit, a cărui carieră de peste 50 de ani l-a purtat pe toate marile scene ale lumii, popularul violonist Renaud Capuçon, ca solist și dirijor, precum și dirijorul Yan Pascal Tortelier, care va susține o partitură romantică grandioasă – Recviem de Giuseppe Verdi, cu unul dintre cei mai apreciați bași de operă din lume, Roberto Scandiuzzi, în distribuție. Britanicul Daniel Hope și rusul Vadim Repin completează lista violoniștilor iluștri care vor apărea pentru prima dată în stagiunea FGE, cu mai puțin cunoscutul la noi Concert de Benjamin Britten, respectiv cu o pagină clasică din repertoriul secolului XX – Concertul nr. 1 de Dmitri Șostakovici. Câteva din lucrările muzicale prezentate în sezonul următor vor fi adevărate evenimente: operele în concert Ora Spaniolă de Maurice Ravel (dirijată de Maxim Pascal) și Elektra de Richard Strauss (în premieră la Ateneu), sub bagheta lui Christian Badea, monumentala Simfonie nr. 2 de Gustav Mahler cu Vasily Petrenko (directorul muzical al Filarmonicii Regale din Londra), Simfonia nr. 3, „Kaddish” de Leonard Bernstein (la pupitru, Alexandre Bloch, directorul muzical al Orchestrei Naționale din Lille) dar și Matthaeus-Passion de Johann Sebastian Bach, considerat drept cel mai impresionant oratoriu compus vreodată, condus de Gabriel Bebeșelea.”
“Inițiativa a fost prezentată joi, 25 aprilie 2024, în timpul unei întâlniri cu prietenii Filarmonicii” de către Marin Cazacu și Oana Marinescu, cea care a preluat frâiele rebranduirii Ateneului și Filarmonicii. Și vom avea o renăscută Filarmonică (s-au făcut și se fac angajări de tinere talente la orchestră și cor), va fi o nouă dotare tehnologică (aerisire, transmisiuni video, etc). Și vom avea rebranduire. Și Ateneul Român va fi “inima culturală a Bucureștiului”. Nu-i așa că toate aceste lucruri aduc cea mai bună știre a săptămânii? Ateneul Român are o istorie (din 1889). E momentul Filarmonicii (orchestră și cor) să iasă la scenă și să scrie istorie. Să ținem minte momentul: 27 aprilie 2024.
ALTE ȘTIRI FRUMOASE:
De ce s-au certat și bătut oamenii pentru pisica Joro din bibliotecă? De ce? De ce?
Au înflorit Bujorii de stepă de la Zau de Câmpie. Săptămâna viitoare e Festivalul bujorului