AUDIO Jurnalul Economic RFI – HotNews.ro: Roubini Global Economics: Ramificatiile economice ale cutremului din Japonia. Cine sunt romanii care isi muta banii in afara tarii si ce motive au s-o faca?

Asculta Jurnalul Economic Radio France Internationale – HotNews.ro

Descarca fisierul audio in format MP3

Cine sunt romanii care isi muta banii in afara tarii si ce motive au s-o faca? „Un client important si-a mutat intr-o singura zi un depozit de peste 20 de milioane de euro la o banca cipriota”, spune un bancher

„Romanii care isi muta banii in afara tarii sunt proprietari de firma in peste 90 la suta din cazuri”. Surse din apropierea sistemului bancar au declarat pentru HotNews.ro ca aceste persoane au de regula depozite de peste 100.000 de euro, iar motivele pentru care isi scot banii din tara sunt multiple – fie vor sa ii ascunda de Fisc pentru a nu plati impozite, fie nu au incredere in banci, fie au ratiuni particulare – de exemplu vor sa plece definitiv din Romania sau divorteaza. Potrivit sursei citate, „intr-o singura luna, romanii au mutat la banci straine depozite in valoare de 1,3 miliarde de lei”. In special clientii cu depozite de valoare mare – peste 100.000 de euro – reactioneaza cel mai puternic, iar increderea in bancile locale este esentiala. Depozitele deţinute de persoanele române în străinătate au crescut în 2009 cu peste 80%, la 4,46 de miliarde de euro. Majoritatea depozitelor din străinătate sunt făcute de firme, nu de persoane fizice, confirma oficialii Bancii Nationale a Romaniei. Potrivit acestora, tendinţa companiilor de a economisi în România este în scădere si din cauza plafonului de garantare a depozitelor bancare, care s-a ridicat la echivalentul a 50.000 de euro abia în iulie 2009. Potrivit unui raport publicat in premiera de HotNews.ro, fluxurile financiare ilicite din România către alte ţări plasează ţara noastră pe locul 34 în lume, cu o medie anuală de 3,6 miliarde de dolari „scăpaţi“ în afara ţării. China continuă să fie cel mai mare exportator de capital ilicit.

Fondul Proprietatea a pierdut prima lupta pentru infiintarea Hidroenergetica

Fondul Proprietatea a pierdut prima lupta pentru infiintarea Hidroenergetica. Curtea de Apel Bucuresti a admis recursul formulat de Hidroelectrica impotriva deciziei de suspendare a crearii Hidroenergetica si a hotarat ca procesul de constituire a gigantului energetic poate continua. Decizia Curtii de Apel Bucuresti este irevocabila. Procesul de infiintare al Hidroenergetica ramane insa blocat, avand in vedere ca pe rolul instantelor exista mai multe litigii initiate de Fondul Proprietatea in vederea suspendarii proiectului de fuziune pentru crearea celor doi campioni in energie, Electra si Hidroenergetica. Fondul Proprietatea s-a opus infiintarii campionului energetic Hidroenergetica si in data de 7 decembrie a depus o cerere de suspendare a Hotararii Actionarilor Hidroelectrica prin care a fost aprobata divizarea acesteia, precum si fuziunea unor active ale sale.

UPDATE Germania va inchide centralele nucleare mai vechi de 31 de ani. Ministrul german al economiei: Ce se intampla in Japonia este o „apocalipsa”

Cancelarul german Angela Merkel a anuntat ca toate centralele nucleare care au devenit operationale inainte de 1980 vor fi inchise pentru cel putin trei luni. In contextul crizei nucleare din Japonia, si premierul rus Vladimir Putin a solicitat o analiza a viitorului sectorului nuclear din Rusia. Pe de alta parte, Uniunea Europeana a anuntat ca va lua in considerare organizarea de teste de rezistenta pentru centralele nucleare europene. In Germania, cancelarul a convocat intalniri de urgenta pe aceasta tema. Potrivit acesteia, guvernul va decide asupra detaliilor unui moratoriu nuclear saptamana viitoare, decizia ca centralele sa fie inchise fiind bazata pe un decret guvernamental, nu pe acorduri cu operatorii. Oficialii germani sustin ca ceea ce se intampla in Japonia este o „apocalipsa”, iar comunitatea internationala trebuie sa faca tot ce poate pentru a ajuta tara.

Roubini Global Economics: Ramificatiile economice ale cutremului din Japonia

Efectele economice ale cutremurului din Japonia par să se agraveze pe masura ce timpul trece. Pe termen scurt, riscurile sunt ca Produsul Intern Brut sa se contracte, datoria publica sa creasca si sa asistam la cresterea ratei inflatiei, avertizeaza Roubini Global Economics intr-un raport consacrat impactului cutremurului. „Activitatea economica ar putea slabi, iar productia industriala in anumite sectoare – rafinarii, otelarii, electronice si automobile ar putea incetini temporar. Consumul si investitiile vor fi si ele afectate temporar”, se mai arata in documentul elaborat de echipa coordonata de Nouriel Roubini. Devastatorul cutremur şi tsunamiul care a urmat ar putea să-i coste pe asiguratorii din întreaga lume până la 60 de miliarde de dolari, estimeaza analistii. „Porturile au fost închise, iar anumite industrii au oprit producţia. Incepand cu 14 martie, cel mai mare operator feroviar si-a suspendat operaţiunile în anumite zone”, se mai arata in document. Japonia a cerut Rusiei sa majoreze cantitatea de gaze naturale şi cărbune furnizate, pentru a compensa deficitul de alimentare cu energie nucleară. Pentru a recupera capacitatile pierdute, Japonia ar putea avea nevoie sa importe suplimentar peste 2 miliarde de metri cubi pe zi de gaz natural lichefiat. Japonia este cel mai mare cumparator din lume de GNL.​