Autostrada Pitesti – Sibiu: Compania de Drumuri se pregateste sa scoata la licitatie constructia sectiunii 4
Documentatia pentru Contractul destinat proiectarii si executiei sectiunii 4 a autostrazii Pitesti-Sibiu, a fost trimisa joi la Agentia Nationala pentru Achizitii Publice pentru verificare si validare, anunta Compania de Autostrazu (CNAIR). Dupa finalizarea acestei etape contractul pentru proiectare si executie va putea fi postat pe SEAP, pentru ofertare. Sectiunea 4 a autostrazii Pitesti-Sibiu, este cuprinsa intre localitatile Tigveni si Curtea de Arges, iar proiectarea si executia acestei sectiuni ar urma sa dureze cinci ani.
„Proiectarea acestei sectiuni ar urma sa dureze 16 luni iar executia lucrarilor 44 de luni. Perioada de garantie pentru calitatea lucrarilor, stabilita prin documentatie este de minim 60 de luni”, anunta CNAIR care nu precizeaza care este valoarea estimata a lucrarilor ce vor fi scoase la licitatie.
Sectiunea 4 a autostrazii Pitesti-Sibiu, este cuprinsa intre localitatile Tigveni si Curtea de Arges si are o lungime de 9,86 km, din care 1,35 km de tunel care vor fi construiti in zona de traversare a dealului Momaia.
In august 2017 CNAIR a decis sa rezilieze contractul de revizuire a Studiului de Fezabilitate pentru autostrada Sibiu – Pitesti, dupa ce doar sectoarele de capat – cele mai simple – au fost analizate corespunzator. Anterior, pentru aceste sectuni deja studiate – Sectiunea 1 Sibiu – Boita si Sectiunea 5 Pitesti – Curtea de Arges, CNAIR a scos la licitatie proiectarea si executia lucrarilor – circa 600 de milioane de euro pentru cei circa 43 de km.
Abia in luna octombrie au fost depuse ofertele, insa nici pana acum nu s-a anuntat castigatorul.
Pentru restul de 78 de km de pe Sectiunile 2, 3 si 4 – zonele montane, cele mai grele din tot proiectul – CNAIR a anuntat ca nu ma vrea sa actualizeze SF-ul si ca documentatia existenta din 2008 ar fi suficienta. Asta in ciuda unui raport realizat la comanda JASPERS – consultantul Comisiei Euopene – care a facut praf fostul studiu, acuzand ca nu contine suficiente informatii si ca ii lipseste un studiu geotehnic adecvat. Ca exemplu, pentru tunelul Poiana – circa 1.700 de metri, cel mai lung din proiect – in 2008 s-au realizat doar doua foraje geo, cate unul la fiecare capat, ori conform standardelor europene ar fi nevoie de minim 8 astfel de foraje. In total, pentru tot proiectul ar fi nevoie de circa 2.200 de foraje, fata de cele 300 cat ar fi fost executate in trecut.