Astăzi, cei 9 membri ai boardului BNR se întâlnesc pentru a discuta dacă vor crește dobânda-cheie, dacă o vor scădea sau o vor lăsa la actualul nivel, de 6,5%.
- De decizia lor depinde rata ta la bancă, cursul euro, chiar și prețul alimentelor pe care le cumperi din supermarket.
- Rolul jucat de Dorina Antohi, care conduce Direcția de Politică Monetară.
Dorina Antohi, liderul Direcței de Politică Monetară, le-a prezentat deja celor 9 din board zilele acestea analiza care descrie situația economică.
Jurnalistul Dan Popa trimite în fiecare joi dimineață newsletterul „EconoMix”. Dacă te interesează finanțele personale și vrei să primești recomandări economice, te poți abona aici:
Cel mai important document este însă cel în care li se prezintă cu privire la decizia de politică monetară. Pe scurt: ce se va întâmpla cu economia dacă cei 9 decid să crească dobânda cheie sau s-o scadă. Deocamdată, experții sunt unanimi în a spune că în condițiile date, nivelul dobânzii va rămâne neschimbat.
Economiștii chestionați de Bloomberg se așteaptă în unanimitate ca BNR să mențină rata dobânzii cheie neschimbată la 6,50%. „De data aceasta, banca centrală va publica doar comunicatul de presă standard, care este puțin probabil să ofere prea multe îndrumări cu privire la deciziile viitoare. Chiar și așa, tonul BNR și evaluarea sa asupra tendințelor macroeconomice actuale vor fi esențiale.”, se arată într-o analiză a BCR.
Creșterile ratelor par puțin probabile într-o economie slabă care funcționează cu un decalaj de producție negativ.
BCR se așteaptă la o inflație la sfârșitul anului de 5,9% și spune că o nouă depreciere a RON rămâne un risc în creștere pentru perspectivele inflației, deși, deocamdată, EUR/RON s-a stabilizat într-un nou interval de tranzacționare.
„Instabilitatea politică internă a adăugat un alt nivel de incertitudine. Execuția bugetară solidă în primele cinci luni și veniturile mai mari provenite din creșterea PIB-ului nominal determinată de inflație oferă totuși o anumită marjă de manevră pentru a îndeplini ținta de deficit pentru acest an de 6,2% din PIB. Cu toate acestea, traiectoria de consolidare convenită cu Comisia Europeană prevede o înăsprire fiscală suplimentară pentru 2027 iar punerea în aplicare a acestui plan necesită un angajament politic puternic, care ar fi putut slăbi în urma prăbușirii guvernului. Pe măsură ce se apropie anul electoral 2028, perspectivele unei ajustări fiscale continue se estompează”, arată analiza BCR.
Recesiunea a devenit scenariul de bază
Recenta suprapunere a crizelor (energetică, politică) a erodat și mai mult un mediu de încredere deja fragil, în timp ce activitatea economică era deja în declin (PIB-ul din T1 2026 a scăzut cu 1,7% de la an la an), arată un raport intern al BRD.
Pârghiile care ar fi putut susține o creștere marginal pozitivă, notează autorii raportului – stabilitatea externă, continuitatea reformelor alături de corectarea dezechilibrelor și absorbția fondurilor PNRR – au slăbit progresiv sau au devenit incerte. În același timp, contracția consumului privat se intensifică, deciziile de investiții sunt amânate, iar principalii parteneri comerciali se confruntă cu propriile dificultăți economice.
În consecință, întrebarea se pune acum pe magnitudinea contracției, mai degrabă decât pe probabilitatea acesteia. „Considerăm că ajustarea înregistrată în T1 2026 ar putea reprezenta punctul de mijloc al intervalului asociat corecției PIB-ului din 2026” notează autorii documentului.
Banca Națională a României ar putea menține rata de politică monetară neschimbată în acest an
Este probabil ca Banca Națională a României să mențină rata de politică monetară neschimbată în acest an, explică oficialii BRD. Argumentele pentru o majorare a ratei dobânzii- ipoteză confirmată și de un consilier al Guvernatorului într-o discuție cu HotNews depinde de evoluțiile interne și externe, precum și de poziția de politică monetară a principalelor bănci centrale.
În cazul în care presiunile asupra cursului de schimb se intensifică, condițiile de lichiditate din sistemul bancar se pot înăspri, ceea ce ar putea duce la o modificare ascendentă a ratelor interbancare.
Ce ar însemna ca BNR să crească dobânda?
Dacă BNR (Banca Națională a României) ar majora dobânda de politică monetară, asta ar declanșa un lanț de efecte în economie. Toate celelalte dobânzi din economie gravitează în jurul ei.
Cum oprește creșterea dobânzii, inflația:
1. Creditele se scumpesc
Băncile comerciale se finanțează mai scump de la BNR așa că vor crește dobânzile la credite pentru populație și firme. Credite mai scumpe înseamnă că oamenii se vor împrumuta mai puțin, vor cheltui mai puțin, ceea ce va duce la scăderea cererii și a presiunii pe prețuri.
2. Economisirea devine mai atractivă
Dobânzile la depozite cresc (sigur, cu o anumită întârziere de câteva luni). Oamenii vor prefera să pună banii la bancă în loc să-i cheltuiască ceea ce scade cererea din economie.
3. Leul se apreciază (potențial)
Dobânzile mai mari atrag capital străin, ceea ce duce la o cerere mai mare de lei iar asta ajută la întărirea leului. Importurile devin mai ieftine și prin urmare inflația importată scade.
4. Investițiile se temperează
Firmele se împrumută mai greu și mai scump, făcând ca proiectele de dezvoltare și expansiune să se amâne. Mai puțină activitate economică înseamnă și mai puțină presiune inflaționistă.
Costurile acestei politici:
- Creștere economică mai lentă. Mai puține credite înseamnă mai puține investiții și consum
- Rata șomajului poate crește ușor
- Datoria publică se scumpește – statul se împrumută și el mai scump
- Firmele îndatorate suferă – rate mai mari la creditle cu dobândă variabilă
- Piața imobiliară se răcește – ratele la ipotecare cresc, cererea de locuințe scade
Ce ar însemna ca BNR să scadă dobânda?
Efectul este exact invers față de majorare – o scădere a dobânzii de politică monetară stimulează economia, cu riscul de a alimenta inflația.
Mecanismul de transmisie:
1. Creditele se ieftinesc. BNR împrumută băncile mai ieftin, iar băncile scad dobânzile la credite. Prin urmare, populația și firmele se împrumută mai ușor, cheltuiesc și investesc mai mult. Pe scurt, cererea în economie crește.
2. Economisirea devine mai puțin atractivă. Dobânzile la depozite scad, așa că oamenii preferă să cheltuiască sau să investească banii în loc să-i țină la bancă. Asta înseamnă consum crescut și activitate economică mai mare.
3. Leul se poate deprecia. Dobânzile mai mici fac ca și capitalul străin să se orienteze spre piețe mai rentabile. Leul riscă să se deprecieze, importurile se scumpesc iar inflația importată crește.
4. Investițiile accelerează. Firmele se pot împrumuta mai ieftin. Proiecte noi devin rentabile ceea ce duce la creșterea locurilor de muncă, la salarii mai mari și la mai mult consum.
Beneficiile principale:
- Creștere economică mai rapidă
- Șomaj mai scăzut
- Datoria publică se ieftinește – statul se împrumută mai ușor
- Piața imobiliară se încălzește – ratele ipotecare scad, cererea de locuințe crește
- Firmele îndatorate respiră – ratele la creditele cu dobândă variabilă scad
Riscurile:
- Inflația poate accelera – mai mult consum și investiții = presiune mai mare pe prețuri
- Deprecierea leului scumpește importurile (energie, bunuri de consum, materii prime)
- Bule speculative – bani ieftini pot umfla artificial prețurile activelor (imobiliare, bursă)
- Dezechilibru extern – importurile cresc mai repede decât exporturile, deficitul comercial se adâncește
