Balcanii tremura cind nu mai e gaz rusesc 

Stoparea sau reducerea, marti de dimineata, a livrarilor de gaze catre tarile din Balcani arata inca o data dependenta acestei zone a Europei de gazul rusesc. Romania are, datorita resurselor proprii, solutii pentru a rezista circa o luna de zile, insa Bulgaria, Serbia si intr-o mai mica masura Bosnia, Croatia se afla in pericol de a se confrunta cu o situatie de criza.

Marti, la ora 3:00, livrarile de gaze rusesti prin punctul Isaccea 2 au fost oprite. O simpla privire pe harta arata ca pe aici, prin sud-estul Romaniei, este punctul de tranzit a unei conducte care alimenteaza o mare parte a tarilor din Balcani.

De la iesirea din Romania, conducta ajunge in Bulgaria, catre Burgas, de unde se desparte in doua: o ramura spre Plevna-Sofia (acoperind nordul Bulgariei) si alta care se bifurca din nou, fie spre Plovdiv, ulterior Skopje, fie spre Istanbul.

Bulgaria – in criza

De departe, cea mai afectata tara de decizia stoparii livrarilor de gaze este Bulgaria, asta pentru ca tara depinde exclusiv de importurile din Rusia. Guvernul de la Sofia s-a intrunit intr-o sedinta de urgenta anuntind ca va incerca sa gaseasca solutii la criza. Cel mai mare depozit din aceasta tara, cel de la Ciren (nordul Bulgariei, in apropiere de Plevna) acopera numai o treime din necesarul de gaze al Bulgariei.

In aceste conditii, asigurarea confortului termic in locuintele oamenilor se poate face preponderent prin intermediul centralelor pe pacura. Pentru aceasta, companiile furnizoare de energie termica din Bulgaria vor folosi petrol furnizat de Lukoil pentru a-si continua operatiunile, a declarat ministrul bulgar al energiei, Petar Dimitrov, conform Sofia News Agency, citata de Newsin.

Dimitrov a mai spus, referitor la cantitatile de combustibil disponibile si cit timp vor putea acestea fi folosite drept resurse alternative, ca totul depinde de volumul de gaze naturale ce va fi folosit, adaugind ca grupurile de energie termica vor utiliza acum o combinatie de gaze si combustibil pe baza de petrol.

Potrivit declaratiilor ministrului, companiile energetice vor ramine prioritare pentru un timp, in timp ce activitatea altor industrii ce utilizeaza gaze naturale ar putea fi intrerupta, in cazul in care acest lucru este posibil.

De fapt, efectele drastice in economie nu au intarziat sa apara. Companiile Agropolichim si Neochim, cele mai mari producatoare de ingrasaminte din sud-estul Europei, au anuntat marti ca au fost nevoite sa opreasca productia dupa suspendarea livrarilor de gaze naturale rusesti catre Bulgaria.

Compania nationala de gaze Bulgargaz i-a anuntat pe clientii industriali ca vor trebui sa foloseasca combustibil alternativ, precum petrolul, in timp ce oficialii guvernamentali au indemnat populatia sa foloseasca metode alternative de incalzire, ce nu folosesc gaze naturale.

Croatia – inca bine

Gazul rusesc ajunge in Croatia prin intermediul conductei ce traverseaza Ucraina si ulterior Ungaria. Marti, livrarile de gaze catre Croatia erau mai mici cu circa 20 la suta, in urma reducerilor de gaze catre Europa occidentala. Croatia depinde in proportie de 40 la suta de importurile de gaze, produce 4,8 milioane de metri cubi pe zi si importa 3,1 milioane din Rusia. Deoarece in aceasta tara iarna este mai blinda decit in alte tari din Balcani, consumul sau zilnic este de circa 12 milioane mc. Nu in ultimul rind, Croatia beneficiaza de avantajul ca are resurse proprii evaluate la 410 milioane mc. Compania petroliera nationala INA a recomandat consumatorilor casnici sa reduca consumul.

Macedonia – dependenta relativa

In ajunul Craciunului pe stil vechi, macedonenii au aflat ca nu mai primesc gaz din Rusia prin conducta ce traverseaza Balcanii. Din fericire pentru ei, numai circa 15 la suta din cantitatea de circa 120 de milioane de mc importata din Rusia vine prin aceasta conducta. Restul soseste prin sudul tarii, via Grecia.

Pe de alta parte, doar circa 1% din consumul energetic al tarii e reprezentat de gazele naturale, de aceea impactul nu este unul major. „Macedonia are rezerve de gaze doar pentru citeva zile, insa cele mai afectate vor fi doar companiile care depind exclusiv de gazele naturale”, a declarat Krste Miladonoc, directorul companiei nationale de gaze Gama. Printre acestea se numara Maksteel, care e unul din marii producatori balcanici de otel. Altfel, consumatorii casnici nu sunt aproape deloc afectati, deoarece doar putine apartamente sunt incalzite prin intermediul unei centrale care foloseste gaze, insa aceasta poate usor sa fie alimentata alternativ cu petrol.

Bosnia – se poate mai rau

Cea mai mare companie de gaze din Bosnia, BH Gas, a anuntat marti ca livrarile din Rusia au scazut cu 25 la suta. „Tara noastra nu are niciun fel de rezerve de gaze. De aceea, facem apel la toti consumatorii care pot sa isi schimbe sursa de alimentare, astfel incit sa permitem consumul celor care depind exclusiv de gaze”, a declarat Almir Becarevic, director executiv al BH Gas, citat de Reuters. Doar o parte a consumatorilor casnici ar putea fi afectata de reducerea alimentarii cu gaze. Intre 6 si 8 la suta din consumul energetic al Bosniei e reprezentat de gazul natural, iar alimentarea se face prin intermediul unei conducte ce vine din Serbia.

Serbia – dependenta de Moscova

Oarecum surprinzator, Serbia este una din tarile balcanice care inca nu a fost afectata de reducerile de gaze rusesti. Asta desi tara importa 92 la suta din necesarul sau anual prin intermediul unei conducte ce traverseaza Ucraina. Serbia consuma circa 2,4 miliarde de metri cub pe an. Circa 60 la suta din aceasta cantitate merge catre industrie, restul spre consumatorii casnici. Rezervele ei de gaze se ridica la circa 100 milioane mc, conform companiei nationale Srbijagas.

Restul

Albania produce o cantitate redusa de gaze din resurse proprii si nu este conectata la retelele ce transporta gaz rusesc. Singura sa dependenta este legata de energia electrica, pe care o importa via Muntenegru si Kosovo. Nici Muntenegru nu depinde de resursele rusesti, necesarul sau energetic fiind asigurat de petrol, electricitate si lemne. Intr-o situatie identica este si Kosovo, cu observatia ca cel mai nou stat european are si o mica productie interna de carbune.