Bancher din city-ul londonez: Mediul de afaceri romanesc va trebui sa incerce in urmatorii 20 de ani tranzitia de la capitalismul de cumetrie la capitalismul protestant

Bogdan Patriniche lucreaza din 1993 in City-ul londonez. Se ocupa cu solutii structurate de finantare si derivate. Din 2003, este directorul Romanian Education Trust (RET), o organizatie de caritate care finanteaza studentii romani la studii de masterat in afaceri. El a comentat pentru HotNews.ro masurile de austeritate romanesti.

Crina Boros: Masuri de consolidare bugetara au fost introduse in aproape toate tarile membre EU, inclusiv Romania, exceptie facind Slovenia, Polonia, Cehia. Dar nivelul de austeritate sau de consolidare bugetara difera mult de la tara la tara. Dati-ne, va rog, cateva exemple.

BogdanPatriniche: Reducerea salariilor si, simultan, cresterea TVA-ului sunt decizii care s-au implementat recent in Lituania si Letonia. Tarile respective au trecut prin si traiesc inca in contractie bugetara. Altfel spus, se poate supravietui. Deciziile luate la Bucuresti, ca urmare a dialogului cu FMI-ul, ilustreaza modesta capacitate administrativa locala. De fapt, contribuabilul roman primeste nota de plata dupa primii 20 de ani de capitalism de cumetrie.

Aceste masuri de austeritate colectiva nu s-au implementat in nici una din tarile europene cu care ne face placere sa ne comparam – Franta, Germania, Marea Britanie, Suedia. In general, in majoritatea tarilor UE, consolidarea bugetara a inghetat sau a redus/anulat anumite prestatii sociale: de exemplu, alocatii sau scutiri de fiscalitate oferite unor categorii socio-profesionale. S-au modificat virstele de pensionare, s-au redus

Deciziile luate la Bucuresti, ca urmare a dialogului cu FMI-ul, ilustreaza modesta capacitate administrativa locala.

Bogdan Patriniche, bancher din City of London

programele de dezvoltare sau ajutor regional, s-a schimbat putin TVA-ul, s-au introdus taxe pe anumite tipuri de venituri. Fiecare minister, administratie locala sau agentie publica au avut programe clare de economii cu indicatori de performanta etc. Din pacate, gradul modest de capacitate administrativa, atit la nivelul conceptiei cat si la nivelul executei sau al implementarii politicilor in spatiul romanesc, nu este compatibil cu acest gen de abordare. Ce putem sa facem este austeritate la sursa, taind salariile si crescand TVA-ul.

• Aveti toate ingredientele generatoare de datorie publica remanenta

CB:In Franta, Germania, Marea Britanie si Suedia deciziile luate au fost urmarea unei analize statice si dinamice. Sa ne uitam, deci, la ele

B.Patriniche: In analiza statica, oricine stie ca are mai multi bani lichizi daca reuseste fie sa-si scada cheltuielile, fie sa-si creasca veniturile sau, ideal, sa le faca simultan. Fiecare din tipurile de intrari bugetare mentionate mai jos merita o analiza detaliata, cu exemple din tari OECD [Organizatia pentru Cooperare si Dezvoltare Economica, n.red]. Ginditi-va la:

•privatizarea activelor ramase in proprietatea statului si cresterea dividendelor de la diversele participatii ale statului (ex. Fondul Proprietatea) ca surse incrementale one-off (venituri exceptionale, cum s-ar spune in contabilitate) de intrari bugetare. Credeti ca s-ar putea creste aceste intrari?

• atragerea de fondurie europene: despre ‘performanta’ romaneasca in atragerea de fonduri structurale, regionale… fara comentarii, o stiti. Credeti ca s-ar fi putut face mai bine?

•atragerea de investitii directe straine pe termen mediu si lung: din nou, faceti o comparatie istorica in ultimii 20 de ani la FDI/cap de locuitor in tarile Visegrad si veti vedea cum stam. Credeti ca e loc de mai bine?

• fiscalitate: subiectul fiscalitate in dezbaterea televizata de la romani este divizat reductor numai in taxe directe si TVA. Nu se discuta de taxare patrimoniala, de taxe directe si taxe indirecte nationale sau locale, impozit unic (in sensul de fiscalitate folosita intr-un singur an fiscal) sau taxe pe diverse tipuri de venituri,

Ati auzit vreodata discutandu-se despre cum s-ar putea restructura, refinanta si, implicit, reduce costul datoriei publice internationale sau locale contractate de Ministerul Finantelor? In toate tarile dezvoltate din EU acest gen de servicii sunt facute de un oficiu specializat de management al datoriei publice

Bogdan Patriniche, bancher din City of London

discriminind intre persoane fizice si persoane juridice. In UK, primul Guvern Blair a extras o taxa unica de la entitatile privatizate in valoare de cinci milliarde de lire sterline, motivind ca procesul de privatizare s-ar fi putut desfasura mai bine. Societatile privatizate au acceptat argumentatia guvernului britanic. In Londra exista taxa de aglomeratie [taxa pentru soferii de autovehicole si motociclete care circula in anumite zone din Londra, de luni pana vineri, intre orele 7-18, n.red] si amenzile pentru parcare ca forma de suplimentare a veniturilor muncipale. Este o informatie publica cit din venitul primariei Westminser vine din amenzile pentru parcare auto. Revenind la tarile cu care ne place sa ne comparam, nici una nu are impozit unic (flat, cum spun englezii) pe venit din motive de coeziune sociala. Dincolo de taxe, exista si scutirile de taxe pentru atragerea de investitii directe.

• Exemplarul analizei cost-beneficu, o piesa arheologica de valoare

CB: Fiecare din iesirile bugetare merita o discutie separata. Hadeti sa le survolam putin

B.Patriniche: Profilul datoriei publice si cheltuielile aferente – Ati auzit vreodata discutandu-se despre cum s-ar putea restructura, refinanta si, implicit, reduce costul datoriei publice internationale sau locale (in RON sau in valuta) contractate sau garantate de Ministerul Finantelor? Sau cum s-ar putea modifica profilul, valuta, dobinda si maturitatea datoriei publice existente? In toate tarile dezvoltate din EU acest gen de servicii sunt facute de un oficiu specializat de management de datorie publica, o institutie independenta de ciclul politic. Acest gen de institutie functioneaza si raspunde in fata Parlamentului national. Obiectivele acestui Debt Manangement Office sint publice, congruente cu obiective pe termen nationale, care transced ciclul politic. Pe Bloomberg, in 30 de secunde, puteti compara profilul de datorie publice al Romaniei cu profilul de datorie publica al Poloniei sau Cehiei sau Marii Britanii (ca sa ramanem in afara spatiului Euro).

Costul aparatul adminsitrativ local si central, inclusiv politie, armata, magistratura, servicii secrete si educatie, cultura, sanatate, plus organisme para-publice bugetare – Puteti astazi sa comparati ce primeste contribuabilul roman pentru 1 RON cheltuit prin comparatie cu 1 CZK, 1 PLZ, 1 HUF sau, asa cum ne face placere sa ne comparam, pentru US$ 1, 1 Euro sau 1 GBP? Veti vedea ca romanul primeste mai putin si in volumul si in calitatea prestatiilor publice, in comparatie cu jurisdictiile mentionate. Fara sa discutam despre subiecte calitative de genul capacitate administrativa, caracterul bizatin al interactiei dintre cetatean si functionarul public, protocol gradul de incredere pe care il are cetateanul in institutiile statului la nivel central sau local, etc., etc.

Ati vazut vreodata o analiza a costului unui proces (penal) sau al cheltuielilor unui minister, administratie publica locala si comparatia intre cheltuielile salariale si non-salariale?

In afara de „pet projects” cum, spun englezii (programe festiviste de tipul laptele si cornu’, sala de sport sau parcul municipal), spuneti-mi ce programe cu impact national de infrastructura, sistematizare urbana, aductiune sau modernizare s-au finalizat in ultimii 20 de ani

Bogdan Patriniche, bancher din City of London

Cu proxima ocazie cind o sa gasiti o analiza cost-beneficiu a diverselor programe locale, regionale, nationale sau internationale implementate in Romania in ultimii 20 de ani, pastrati o copie; exemplarul analizei cost-beneficiu poate deveni o piesa arheologica de valoare. Acest gen de analiza cost-beneficiu ar trebuie sa fie accesibile publicului, pentru ca ar fi util sa stie contribuabilul ce beneficii directe si la ce rata de actualizare s-au luat respectivele decizii de investitii. Si rapoartele de analiza post-factum, odata ce investitiile s-au executat si functioneaza, ar trebui vazute. In afara de „pet projects” cum, spun englezii (programe festiviste de tipul laptele si cornu’, sala de sport sau parcul municipal), spuneti-mi ce programe cu impact national de infrastructura, sistematizare urbana, aductiune sau modernizare s-au finalizat in ultimii 20 de ani. Ma gindesc la programe care sa atraga investitii directe, care sa faciliteze crearea unor axe de transport sau axe de prosperitate in Romania rurala, descentralizare, incurajarea unor zone dinamice de dezvoltare etc. Ginditi-va cati kilometri de autostrada s-au promis in 1992, 1996, 2000, 2004, 2008 sau 2009. Comparati kilometrii de autostrada facuti in Romania cu kilometrii de autostrada facuti in Croatia.

CB: In analiza dinamica, adica 1990 – 2010 – 2030, cum au evoluat cheltuielile publice, prin comparatie cu dinamica numarului de contribuabili sau a productivitatii muncii?

B.Patriniche: In timp ce numarul de contribuabili a scazut in ultimii 20 de ani si va continua sa scada din cauza emigratiei, natalitatii modeste si mortalitatii ridicate (comparati mortalitatea la nivel UE), fiscalitatea neta a scazut (ca procent taxe platite/individ), pensionarea a ramas la virste neconcordante cu realitatea economica (comparati virsta medie de pensionare in UK cu Romania), iar cheltuielile publice au crescut (salariu, bonus, punct de pensie sau cresterea directa a numarului de functionari publici sau chiar al numarului de revolutionari). Aveti toate ingredientele generatoare de datorie publica remanenta.

S-a produs un transfer inter-generational de venit (sau wealth, cum spun englezii) catre functionarii publici si pensionarii ultimilor 15 ani – beneficiarii acestor politici – in detrimentul generatiilor viitoare, care fie vor plati prin taxe mai mari, salarii/pensii mai mici si nivel de viata mai modest pentru aceste excese, fie vor emigra.

Comparati, va rog, evolutia salariul sau al punctului de pensie – in Euro, in nominal sau in PPP – power purchase parity sau putere de cumpararae echivalenta – cu dinamica PIB-ul Romaniei sau al indicelui de productivitate a muncii. Veti observa, facand un grafic cu timpul (1990 – 2010) pe ordonata si evolutia punctului de pensie sau al salariului in Euro pe abscisa, cand s-a produs cel mai mult acest transfer. Transferul de venit mentionat nu este un lucru rau, dar consecintele trebuie explicate in primul rind celor care vor plati pentru acest lucru.

Comparati dvs. va rog – in Euro, dupa taxe si in putere de cumparare echivalenta (PPP) – venitul mediu zilnic (salariu + sporuri + bonus anual impartit la numarul de zile lucrate) din oricare agentie a statului cu echivalentul lor din tarile membre ale UE (luati Franta, Germania sau Marea Britanie). Dupa ce veti face acest calcul simplu, veti constata cu mirare si mandrie ca functionarul carpato-danubio-pontic castiga, in salariu net in Euro, in PPP, mai bine decit echivalentul lui de pe malurile Senei, Tamisei, Potomac-ului, Tibru-lui sau Main-ului.

Daca adaugati impactul economiei gri, de cumetrie, suprapus modestei capacitati administrative si consecintele sufocante ale unei birocratii atotputernice si sclerozate, avem de ce sa fim moderat optimisti uitandu-ne in viitor

Bogdan Patriniche, bancher din City of London

Daca adaugati impactul economiei gri, de cumetrie, suprapus modestei capacitati administrative din spatiul miortic si consecintele sufocante ale unei birocratii atotputernice si sclerozate, avem de ce sa fim moderat optimisti uitandu-ne in viitor.

• Domnul Radulescu a ratat ocazia sa taca

CB: Decizia de a mari TVA-ul si declaratia oficialului BNR Eugen Radulescu, cum ca euro ar putea ajunge la 6 lei, sunt factorii acuzati ca au influentat cursul de schimb valutar leu-euro, care a ajuns la o depreciere istorica – 4,3913 lei pentru un euro, la numai cateva minute dupa ce a deschis la 4,3752 in fata monedei unice, o alta depreciere puternica survenita declaratiei. Ar trebui sa intervina BNR? Unii economisti cred ca BNR nu va forta o apreciere a leului, deoarece interventiile valutare duc adesea la cresterea ratelor de dobanda.

B.Patriniche: Decizia de a mari TVA-ul face parte din masurile discutate cu FMI-ul. Exista riscul ca un TVA mare, marit brusc, sa micsoreze consumul (la bunurile de folosinta indelungata), sa impinga economia in zona gri, iar returnarea TVA-ului sa redevina un sport national de cumetrie. Un TVA mare are un impact negativ asupra celor cu venituri modeste, intrucit reduce consumul.

Sunt cel putin doua lecturi ale declaratiei d-lui Eugen Radulescu. Ati putea spune ca dl. Radulescu a ratat ocazia sa taca (daca vreti sa-l parafrazati pe Jacques Chriac) sau ati putea crede ca Dl. Radulescu vrea sa joace rolul acarului Paun sau cel de sacrificial lamb (mielul de sacrificiu, cum spun englezii). Nu pot comenta si nu cred ca declaratia dl. Radulescu este altceva decit o furtuna intr-un pahar cu apa. Cred ca numai dl. Radulescu va poate ajuta aici si va poate oferi propria lui perspectiva.

CB: In ce conditii un euro ar putea ajunge la 6 lei?

B.Patriniche: Nu sint elemente economice pentru ca rata de schimb Euro/Ron sa ajunga la 6.

CB: Dar, ipotetic vorbind, care ar putea fi acele elemente economice care sa duca leul la un asemenea nivel?

B.Patriniche: Daca doriti sa faceti un scenario planning academic (un studiu de tipul what if) atunci puteti modela externalitati de tipul i) gradului de succes al masurilor de austeritate in Grecia, Ungaria sau Spania; sau ii) intelegerilor bancare din 2009 de la Viena sau ii) evolutia paritatii Euro – US$ sau evident diverse evolutii politice pe plan intern. Impreuna, acesti parametrii – pot creste presiunea pe curs. BNR-ul are toate pirghiile de aparare sau sterilizare a cursului si austeritatii prin reducerea salariilor si crestereaTVA-ului nu pot duce la cresterea presiuni pe curs. Deci raminem la o simulare academica.

Creditul privat, in valuta si pe termen scurt sau mediu este adevarata durere de cap a bancilor, investitorilor, agentiilor de rating si marele semn de intrebare care greveaza evolutia viitoare. Cum vor sti autoritatile de la Bucuresti sa gestioneze evolutia acestui asset bubble pe fondul programului de austeritate este intrebarea de 1 milion de puncte.

Bogdan Patriniche, bancher din City of London

CB: Cresterea economica a Romaniei dupa aderarea la UE a fost facuta, in mare, pe credite luate, foarte multe, in euro. In situatia actuala, creditarea este dificila de ambele parti (client-banca). In plus, Romania trebuie sa returneze banii FMI-ului. In conditiile unui viitor amanetat, cum estimati ca va evolua mediul de afaceri romanesc?

B.Patriniche: Creditul privat, in valuta si pe termen scurt sau mediu (adica nu creditul luat de stat) este adevarata durere de cap a bancilor, investitorilor, agentiilor de rating si, de fapt, marele semn de intrebare care greveaza evolutia viitoare. Cum vor sti autoritatile de la Bucuresti sa gestioneze evolutia acestui asset bubble pe fondul programului de austeritate este intrebarea de 1 milion de puncte.

Cand, in Decembrie 2007, la 5 luni de la declansarea crizei, metrul patrat in Dorobanti continua sa se vanda sau se se ipotecheze cu – sa zicem – Euro 4000, fara TVA, era mai scump, in PPP sa cumperi sau sa ipotechezi in Dorobanti decit sa faci acelasi lucru in Chelsea [cartier englezesc luxos din Londra] (desi logica va spune ca Londra e Londra si Bucuresti-ul, Bucuresti). Daca in 2010 mp in Dorobanti la vinzare a scazut, mp ipotecat a ramas la valoarea lui istorica; nu cred ca a fost mark to market, cum se spune. Dezumflarea acestui asset bubble se face in timp; cere rabdare, perseverenta, competenta si Brady bonds. In America Latina, dezumflarea asset bubble-ului si deleverage-ul (reducerea datoriei) s-au facut in anii ´80 iar epoca respectiva s-a numit ´deceniul pierdut´. Altfel spus, fiti optimisti si altii au trecut prin acelasi gen de probleme si au supravietuit.

Indiferent de cum se va rezolva si dilema de mai sus, mediul de afaceri romanesc va trebui sa incerce in urmatorii 20 de ani sa faca tranzitia de la capitalismul de cumetrie spre capitalismul protestant. Adica va trebui sa se ajusteze si sa ofere servicii si produse competitive la nivel UE si global, sa fie capabil sa opereze cu leverage (cu mai mult equity si mai putina datorie) mai mic, sa ofere salarii reale, aliniate cu productivitatea muncii, competitive si in notional si in PPP, multa munca, initiativa, competenta, productivitate si modestie. Antreprenorul, ca de altfel si contribuabilul roman, vor trebui sustinuti de un stat modern, cu o prestatie sau performanta a administratiei publice mai aprope de modelul scandinav decit de cel bizantin. Reforma statului e cea mai stringenta reforma ceruta de situatia actuala. Este si cea mai grea de facut. Haideti sa fim optimisti.