Banii invizibili care ies pe tăcute din țară. Pierderile financiare provocate de exodul creierelor
Emigrarea specialiștilor români în străinătate este una din marile probleme nu doar sociale ci și economice de care țara noastră se lovește. Anual, zeci de români aleg să plece definitiv, peste jumătate dintre ei fiind în grupa de vârstă 20-40 de ani. Azi, despre plecarea definitivă a medicilor.
Limitările financiare privind dotările tehnologice și a investițiilor în aparatură performantă au stimulat migrația definitivă a românilor cu calificare medie și înaltă din zona medicală spre țările care asigurau condiții de muncă și echipamente superioare, arată o cercetare recent apărută.
Pentru fiecare emigrant absolvent de universitate, România pierde aproximativ 50.000 de dolari
De asemenea, salariile mai mari și posibilitatea de a avansa și a te dezvolta în carieră sunt alte câteva motive pentru care oamenii pleacă să-și caute bunăstarea în altă parte.
Din punct de vedere financiar, pentru fiecare migrant care a absolvit o universitate, România pierde aproximativ 50.000 de dolari/ persoană, mai arată un raport al Băncii Mondiale. Această sumă reprezintă costul a 16-20 de ani de școlarizare, bani care nu pot fi recuperați de societatea românească. Paradoxal, la nivel guvernamental, nu se acordă nicio importanță acestui subiect, fiind în general dezbătut ca parte a problemei deficitului de forță de muncă, se mai arată în documentul citat.
Înmulțit cu numărul medicilor care au plecat, asta înseamnă 2,5 miliarde de dolari, doar la nivelul medicilor. Dacă mai adăugăm și inginerii, sau experții din alte domenii, sumele pe care le pierdem sunt uriașe.
Cu un sistem de sănătate în continuă reformă, dar pe o schemă necorelată cu factorii menționați mai sus, România se confruntă de peste 3 decenii cu un deficit de locuri de muncă în sectorul sănătății.
Estimări externe vorbesc despre circa 50.000 de medici plecați, destinațiile lor fiind acele state care înregistrează cheltuieli mari de sănătate și standarde de trai ridicate (în special Marea Britanie, Germania, Franța). În ceea ce priveste varsta, majoritatea medicilor care vor sa migreze din Romania sunt reprezentati de tineri, se adapteaza mult mai usor la o noua societate.
Diferențele între migrația „căpșunarilor” și cea a persoanelor calificate
Pe lângă migrația muncitorilor necalificați, România s-a confruntat cu ”migrarea creierelor” a celor care au absolvit o facultate și au un nivel ridicat de pregătire. Aceștia din urmă au emigrat căutând salarii corelate cu abilitățile lor și un sistem care știe să-i prețuiască.
Dacă cei care pleacă în străinătate la cules de căpșuni încearcă să strângă o sumă de bani cu care să-și facă o casă sau să-i depună în bancă, emigranții cu studii pleacă pentru perioade mai mari de timp și au în vedere stabilirea deinitivă în țara de destinație. Ambele tipuri de emigrație influențează economia națională, dar în moduri diferite. Majoritatea specialistilor romani care decid să plece fac parte din sistemul medical, arată studiul citat. Valoarea școlii românești de medicină este apreciată în străinătate, iar ofertele de muncă care vin din alte țări sunt generoase, cu salarii chiar de 5 ori mai mari decât în România.
Exodul creierelor din medicină este mai dramatic decât în alte sectoare; consecințele sunt atât economice, cât și sociale
Exodul creierelor în sectorul sănătății este mai dramatic decât în alte sectoare, deoarece consecințele sunt atât economice, cât și sociale. Starea de sănătate a unei societăți influențează gradul de coeziune socială.
Migrația a dus la scăderea forței de muncă în sectorul medical și la creșterea vârstei medii a medicilor. Scăderea forței de muncă poate fi rezolvată prin migrație sau prin formarea de noi medici profesioniști în țară.
Factorii de reținere sau atragere a personalului medical sunt: salariul, costul vieții și calitatea instituțiilor și serviciilor publice din țara de origine. Principalele motive pentru care medicii migrează sunt: o structură mai bună a educației medicale, venituri mai mari și perspective mai bune pentru familie. Țările din Europa Centrală și de Est se caracterizează prin deficiențe grave din acest punct de vedere.
Chiar dacă în momentul migrației unii medicii au în vedere migrația temporară, cu cât timpul petrecut în țara de destinație este mai lung, cu atât medicul se adaptează mai bine la societatea și cultura din care a ales să facă parte iar probabilitatea de a se întoarce acasă scade.
Unde se pleacă și din ce specializări medicale pierdem cei mai mulți medici
În funcție de țara de destinație, majoritatea medicilor au emigrat în Franța, Germania și Marea Britanie. Aceste țări înregistrează venituri mari pe locuitor, migrația medicilor fiind influențată de venituri. O altă explicație pentru alegerea acestor țări pentru a migra este faptul că absolvenții români sunt familiarizați cu limbile engleză, franceză și germană și se pot adapta cu ușurință.
Cei mai mulți medici care au dorit să plece din România sunt din București, Iași, Cluj și Timișoara. Acest lucru se explică prin faptul că cele 4 județe sunt centre universitare importante cu facultăți de medicină prestigioase.
Cei mai mulți au sub 40 de ani, 44,94% cu vârsta cuprinsă între 31 și 40 de ani, iar 24,16% au sub 30 de ani. Aceste date arată o îmbătrânire a medicilor rămași în țară.
Pe specializării, majoritatea medicilor care au dorit să migreze sunt specializați în medicină generală, urmată de chirurgie generală și obstetrică și ginecologie (5,33%).
Termenul „exod de creiere” a fost menționat prima oară de către Societatea Regală Britanică pentru a se referi la emigrarea oamenilor de știință și tehnologilor din Regatul Unit în Statele Unite și Canada. În zilele noastre, sintagma este folosită pentru a descrie emigrarea persoanelor cu calificări înalte- ingineri, medici, oameni de știință și alți profesioniști cu înaltă calificare.
Sursa foto: Dreamstime