Barometru Industrial: Actvitatea industrială a fost slabă, în iunie, fiind agravată de sezonalitate
Activitatea din industrie a rămas scăzută în iunie, iar așteptările managerilor pentru următoarele șase luni au înghețat, conform datelor Barometrului Industrial realizat de IRSOP și SNSPA – Facultatea de management.
“Datele din iulie nu conţin nici un semnal de revenire. Tiparul indicatorilor sugerează mai degrabă o slăbire internă a activităţii industriale, agravată de sezonalitate. Ne aşteptăm ca probabil în august sau mai plauzibil în septembrie să vedem un început de redresare. Deocamdată este însă aproape sigur că scăderea constantă a creşterii în ultimele trei luni va fi resimţită la nivelul întregii economii.
Aşteptările managerilor pentru următoarele şase luni au rămas pe loc, dar se află sub media istorică din ultimii 3 ani”, se arată în document.
În acest moment, arată Barometrul, marea întrebare pe care şi-o pun firmele este dacă actuala creştere slabă (a activității din industrie) este o problemă temporară, determinată de sezonalitate sau un semnal că apele se tulbură mai tare în partea a doua a anului curent. Deşi, managerii par a fi destul de neliniştiţi, creşterile salariale şi şomajul scăzut ar putea impulsiona cererea internă. Un răspuns mai clar la nesiguranţa firmelor va veni în următoarele luni, când efectele sezoniere se vor risipi.
Barometrul este un index bazat pe raportul net dintre răspunsuri semnalează expansiune dacă trece de 50 de puncte şi contracţie dacă scade sub 50.
Volumul producţiei rămâne pozitiv şi s-a mişcat cu un punct de la 55 în iunie la 56 în iulie. Avansul minimal nu are susţinerea indicatorilor corelaţi şi pare a fi mai degrabă un mic puseu conjunctural. Stocurile au dat înapoi de la 49 la 47, semn că firmele au mai desfăcut o parte din produsele finite, evită stocări ne-necesare şi produc prea puţin pentru a ridica nivelul stocurilor.
Potrivt sursei citate, comenzile noi au scăzut de la 53 la 52. Scăderea oricât de mică a comenzilor proaspete are un efect demoralizant şi explică probabil în mare măsură de ce optimismul firmelor se erodează treptat.
Comenzile pentru export au coborât mai drastic de la 57 în iunie la 54 în iulie. În ultimele cinci luni cererea internă a scăzut constant, în timp ce comenzile pentru export au fluctuat în sus şi în jos fără o direcţie clară. De fapt, comenzile pentru export au devenit mult mai volatile decât cererea internă şi deci mai impredictibile. Una din explicaţii este probabil şi slăbirea activităţii din zona Euro,
în urma tensiunilor apărute în comerţul global.
Importurile de materii prime au scăzut puternic de la 60 la 54. Firmele încep să reducă cheltuielile pe fondul lipsei de comenzi şi a creşterii preţurilor la energie şi materii prime.
Numărul de angajaţi a rămas la nivelul negativ de 47 de puncte în iulie, la fel ca în iunie. Nivelul de angajare este acum cu 3 puncte mai jos de media istorică de 50 de puncte.
- Costurile de producţie au scăzut însă în iulie la 66 faţă de 70 în iunie, pe fondul slăbirii activităţii curente şi a reticenţelor faţă de investiţii. Totuşi, nivelul costurilor se află deasupra mediei istorice de 63 de puncte. Indicatorul costurilor trebuie urmărit cu atenţie în lunile viitoare. Preţurile plătite de firme reprezintă un indiciu important pentru anticiparea preţurilor finale la nivelul consumatorilor.
Dacă firmele plătesc mai puţin, preţurile finale ar trebui să scadă cu efecte pozitive asupra inflaţiei.
- Preţurile încasate de firme pentru produsele proprii au regresat puternic de la 60 la 57. În contextul cererii scăzute şi a incertitudinilor viitoare firmele au o capacitate scăzută de a menţine vânzările la preţuri avantajoase.
- Indexul de optimism al managerilor a rămas la 59 de puncte ca în iunie, cu 2 puncte sub media istorică. Practic scorul reflectă prelungirea trendului descendent. Valoarea indexului rezultă din agregarea aşteptărilor distincte ale managerilor privind cererea, producţia şi încasările viitoare.
Subindicatorii arată însă semnale demne de subliniat. Comparativ cu luna iunie, în iulie firmele arată aşteptări mai reduse despre cum vor arăta volumul producţiei, stocurile, comenzile pentru export şi costurile de producţie peste 6 luni.
Aşteptările privind cererea internă au rămas neschimbate. În schimb, au crescut aşteptările legate de preţurile pe care managerii speră să le obţină din vânzarea produselor proprii.