BCE si alte banci centrale din zona euro pot accepta o reducere semnificativa a valorii titlurilor grecesti detinute. Un ultim ajutor financiar pentru Grecia?
Discutiile intense din prezent dintre decidentii din Uniunea Europeana evidentiaza faptul ca Banca Centrala Europeana (BCE) si mai multe banci centrale din uniunea economica si monetara pot accepta o reducere semnificativa a valorii titlurilor grecesti detinute, pentru a evita o rupere a zonei euro, relateaza The Telegraph.
Banca centrala a Frantei, institutia cu cea mai mare expunere, ar putea avea nevoie de o recapitalizare din cauza dimensiunii potentialelor pierderi. Totodata, bancile centrale ale Maltei si Ciprului sunt intr-o situatie asemanatoare, precum si bancile de clearing si guvernele din zona euro.
Ultimul ajutor financiar destinat economiei Greciei ar putea viza reducerea datoriilor tarii cu alte 70 de miliarde de euro, la 100 de miliarde, un nivel considerat a fi mai usor de administrat. Detaliile acordului inca nu au fost stabilite si oficialii accepta ca vor exista multe persoane care se vor opune la un alt bail-out pentru Grecia.
Pe de alta parte, coalitia de guvernare din Grecia va incerca din nou,luni, sa hotarasca detaliile unei noi ‘cure de austeritate’, necesara atingerii termenilor impusi de ultimul ajutor financiar.
Philipp Roester, ministrul german al Economiei, a declarat duminica faptul ca, daca Grecia nu isi indeplineste obligatiile, aceasta nu va mai primit bani. „Atunci Grecia va fi in faliment”.
Discutiile cu privire la un alt program de salvare a Greciei vine si pe fondul speculatiilor care continua sa se intensifice asupra unei noi interventii a BCE, care ar putea sa adopte masuri prin care sa relaxeze situatia tensionata din zona euro, a intrunirea lunara pe care aceasta o va avea joi, la Frankfurt.
Saptamana trecuta, Mario Draghi, presedintele BCE, a marit sperantele unei noi initiative cand a declarat ca banca este „gata sa faca orice pentru a pastra moneda euro. Si credeti-ma, va fi suficient.” Aceasta declaratie dus apoi la o crestere a pietelor financiare, iar Angela Merkel, cancelarul Germaniei, si Francois Hollande, presedintele Frantei, si-au oferit sprijinul in aceasta directie.
In plus, duminica, presedintele Eurogropului, Jean-Claude Juncker, a declarat unui cotidian francez ca „nu mai este timp de pierdut” in stabilizarea zonei euro si ca decidentii ar trebui sa hotarasca mai multe masuri in zilele urmatoare.
Acesta a afirmat pentru Le Figaro ca liderii europeni trebuie sa lucreze impreuna cu Banca Centrala Europeana, fara a compromite independenta acesteia, in scopul de a opri turbulentele de pe pietele din interiorul uniunii economice si monetare si cresterea randamentelor obligatiunilor de stat spaniole si italiene.
„Vom decide ceea ce trebuie sa fie facut in urmatoarele cateva zile. Nu este timp de pierdut”, a spus Junker.
Totodata, secretarul Trezoreriei SUA, Timothy Geithner, are programata luni o vizita in Europa in cadrul careia se va intalni cu ministrul de finante german, Wolfgang Schaeuble, si, ulterior, cu Mario Draghi.
Administratia Obama, cu ochii fixati pe alegerile prezindentiale din noiembrie, asteapta o mutare rapida din partea UE pentru a stimula recuperarea economica din zona euro, care sa ofere ulterior si un impuls economiei SUA.
Temerea ca o iesire a Greciei poate fi ‘preludiul’ unei ruperi a zonei euro a contribuit la intensificarea unui bail-out „final” acordat tarii. Restructurarea datoriei este vazuta si ca o ultima sansa de a readuce tara elena intr-o pozitie solvabila, tinta existenta de reducerea a datoriei la 120% din PIB pana in 2020 nemaifiind fezabila.
Deja, creditorii din sectorul privat au suferit pierderi masive generate de titlurile grecesti, cand cel de-al doilea pachet de salvare a fost agreat, in luna februarie.
Coalitia de guvernare greceasca afirma saptamana trecuta ca a ajuns la un acord privind reduceri de 11,5 miliarde de euro solicitate de UE si Fondul Monetar Internationale in urmatorii doi ani.
Aceste evolutii vin si pe fondul unui sondaj publicat intr-un ziar din Germania, care a arata ca majoritatea celor chestionati considera ca tarii i-ar fi mai bine in afara zonei euro. Acesta mentioneaza si ca 71% dintre persoane doresc ca Grecia sa paraseasca moneda unica daca nu va reusi sa atinga conditiile impuse de pachetul de salvare.