Blestemul “voievodului-vampir”

Una dintre bisericile prahovene ctitorita de controversatul voievod roman, Vlad Tepes a fost, vreme de mai multi ani, samanta de scandal intre calugari si autoritatile judetene. Conflictul a izbucnit dupa ce instanta le-a dat castig de cauza calugarilor, care au revendicat aproape 13 hectare din terenul pe care arheologii il foloseau pentru cercetari arheologice.

Manastirea Turnu se afla la circa 10 kilometri de municipiul Ploiesti, in comuna Targsoru Vechi, cele mai vizibile monumente fiind zidurile unei resedinte domnesti, intemeiata la inceputul secolului al XV-lea.

Dupa cum spun oamenii locului, pe aceste meleaguri ar fi trait Vlad Tepes, iar pisania bisericii vechi aminteste de faptul ca lacasul de cult a fost ctitorit de domnitorul valah la 24 iunie 1461. Acum o mica parte din acest ansamblu este in patrimoniul Muzeului de Istorie si Arheologie Prahova, dar lucrurile sunt, din pacate, inca tulburi.

Asa cum extrem de tulbure a fost si perioada de domnie a lui Vlad Tepes, domnitor al carui nume a fost asociat de straini cu cel al vampirului Dracula.

Pisania lui Vlad Tepes, proba la dosar

Pisania din piatra masiva s-a pastrat pana astazi. Textul ei suna astfel: “Cu mila lui Dumnezeu, Io Vlad Voievod si Domn a toata Tara Ungrovlahiei, fiul marelui Vlad Voievod, a zidit si a savarsit aceasta biserica, iunie 24, in anul 6969 (1461), indictionul 9”. Aceasta este singura marturie documentara de evlavie a voievodului transformat intr-un monstru insetat de sange.

Pentru Manastirea Turnu, insa, cel mai important ctitor ramane un domnitor smerit, despre care s-a spus prea putin: Antonie Voievod (1669-1672). Acesta a restaurat biserica manastirii si i-a adaugat hramul Sfintilor Arhangheli Mihai si Gavriil. Pisania lui Vlad Tepes este acum in patrimoniul Muzeului Judetean de Istorie si Arheologie Prahova.

Cand Manastirea a dat in judecata muzeul prahovean, drept proba in instanta a fost depusa si pisania voievodului. Judecatoria Ploiesti a constatat atunci “caracterul de bun inalienabil al pisaniei voievodului Vald Tepes”, bun care a ramas, astfel, in patrimoniul muzeului din Ploiesti.

Pe urmele “vampirului”

Legendele despre Vlad Tepes si fascinatia pe care o exercita acest personaj au fost exploatate atat de cineasti, cat si de scriitori, in maniere care de care mai surprinzatoare. Marin Dragomir s-a gandit sa construiasca un traseu al lui Vlad Tepes prin Romania si sa-l exemplifice prin fotografii.

Artistul a declarat ca, impins de curiozitate, dupa ce a auzit toate legendele care circulau despre Vlad Tepes, a inceput sa se documenteze si sa mearga pe urmele personajului istoric, in Romania, in locurile in care acesta a stat, chiar si pentru putin timp. Itinerarul parcurs de artistul fotograf nu a ocolit judetul nostru.

Primul popas a fost facut la rezervatia arheologica din comuna Targsoru Vechi, fiind apoi continuat la Targoviste, Sibiu, Suceava, Geoagiu de Sus, Talmaciu, Sighisoara, Brasov si Medias.

Conflict cu Biserica

Ca urmare a unui intre lant de procese civile intre autoritatea judeteana si Biserica Ortodoxa, din intreaga suprafata pe gardul carei scrie si acum “Consiliul Judetean Prahova, Muzeul de Istorie si Arheologie Prahova”, aproape 13 hectare au fost incredintate de instanta Manastirii Turnu reinfiintata intr-o biserica ridicata, in anul 1672, de Antonie Voda si restaurata, prin lucrari

ce au durat aproape opt ani, cu bani de la Ministerul Culturii. Celelalte patru hectare de teren au ramas in administrarea Muzeului Judetean de Istorie si Arheologie, fiind preluate de la Primaria Targsoru Vechi. Conflictul intre cele doua parti a inceput in 1997, dupa ce a fost depusa o cerere de revendicare de catre Biserica Ortodoxa Romana pentru infiintarea unei manastiri.

Dupa mai bine de trei ani de procese, instanta s-a pronuntat in favoarea bisericii. Impartirea terenului a lasat asadar pe suprafata ramasa ca rezervatie arheologica ruinele unui important castru roman si ale unor monumente medievale reprezentative, zidurile unei dintre cele mai mari targuri din Tara Romaneasca, precum si alte asemenea vestigii.

Amintirea unui targ medieval

Inca de la inceputul secolului XV un document emis din cancelaria domnitorului Mircea cel Batran, datat 6 august 1413, mentioneaza resedinta domneasca de aici, desi descoperirile arheologice permit prezumarea existentei ei inainte de data emiterii hrisovului cu pricina (sfarsitul secolului al XIV-lea).

Domnitorii care au urmat, Vlad Dracul si fiul sau Vlad Tepes au ridicat primul casa domneasca si celalalt prima biserica, a carei pisanie, aflata la Muzeul de Istorie si Arheologie Prahova, aminteste ctitoria domnitorului din 24 iunie 1461. Casele domnesti si biserica au fost fortificate cu un prim zid de incinta la inceputul sec.

al XVI-la, probabil in timpul domniei lui Neagoe Basarab, care, intr-un hrisov, spune despre Targsor ca este “scaunul domniei mele”. Cresterea importantei acestei resedinte domnesti a impus largirea ei in epoca brancoveneasca (secolele XVII – XVIII) prin construirea celui de al doilea zid de incinta.

In jurul curtii domnesti s-a dezvoltat ulterior un targ medieval, asezare cu caracter urban, in care pulsa o intensa viata economica. Monumentele de arhitectura religioasa aflate pe incinta domneasca si in cuprinsul targului medieval, sunt vizibile si astazi.

In zona de vest-nord-vest a perimetrului rezervatiei se afla conacul familiei Moruzi, monument realizat la inceputul secolului XX, in stil neoromanesc, aflat intr-o stare de conservare destul de buna.

Familia Moruzi, ultimii proprietari ai locului, au intemeiat aici, inca de la inceputul secolului, o ferma de cultura a plantelor si crestere a animalelor dupa modelul celor apusene, care confera obiectivului calitatea de complex de arheologie industrial-agrara.