Sari direct la conținut

BNR: Evoluţia de joi a ROBOR pare a fi mai degrabă o continuare a tendinţei manifestate la finele anului anterior/În ceea ce priveşte volumele, nu sunt diferenţe faţă de zilele anterioare

HotNews.ro
CA al BNR, Foto: BNR
CA al BNR, Foto: BNR

”Evoluţia de joi a indicelui ROBOR pare a fi mai degrabă o continuare a tendinţei manifestate spre finele anului anterior, în condiţiile creşterii lichidităţii de pe piaţa monetară pe seama acţiunii factorilor autonomi. În ceea ce priveşte volumele depozitelor plasate/atrase la 3 luni de cei 10 jucători, nu sunt diferenţe faţă de zilele anterioare”, au declarat pentru HotNews.ro oficiali ai Direcției Operațiuni de piață din cadrul BNR. Deși nu pare să existe o legătură directă cu celebra Ordonanță care leagă activele bancare de evoluția ROBOR, această intervenție a Statului a indus în piață un acut sentiment de presiune.

De altfel, analiștii financiari estimează un nivel al ROBOR de circa 3.64% la finele acestui an. Detalii.

Ce e Robor?

ROBOR- este rata medie a dobânzii la care băncile românești se împrumută între ele în lei. Această se stabilește zilnic de BNR, ca medie aritmetica a cotațiilor practicate de cele 10 bănci selectate de BNR.

În fiecare zi la oră 11:00 băncile care fac parte din grupul celor care afișează prețuri pentru ROBID –ROBOR își pun prețurile în pagină. Timp de 15 minute aceste prețuri nu pot fi schimbate. Concret fiecare bancă arată la ce preț cumpără și la ce preț vinde lichiditate pentru fiecare scadență: o zi, o săptămână , 6 luni etc.

  • ROBID arată prețul la care banca vrea să cumpere lichiditate și ROBOR arată prețul la care banca vrea să ofere lichiditate. Tranzacțiile la ROBID-ROBOR se fac în 5 milioane de RON, sumele nu sunt foarte mari relativ la adâncimea pieței. Scopul acestui benchmark este acela da a reda imagina REALĂ asupra situației pieței interbancare și de a oferi un benchmark pentru prețul lichidității în RON la diferite scadențe.
  • Astfel, dacă o bancă nu vrea să ofere lichiditate pune un preț mare ROBOR ridicat iar dacă o bancă vrea să atragă lichiditate pune un preț mare ROBID. În situații de criză de lichditate observăm o creștere a ROBID ROBOR. Dacă o bancă nu vrea să atragă lichiditate pune un ROBID mai mic iar dacă vrea să ofere lichiditate un ROBOR în scădere.

Important de reținut: În actuala formă, taxa pe active bancare este de 1.2%/an (0.3%/trimestru). Dacă ne uităm la evoluția pe ultimii 10 ani a ROA (rata rentabilității activelor) la nivelul sistemului bancar, aceasta a fost în medie de 0.6%. O taxă de 1.2% duce rentabilitatea în teritoriu negativ. Nemaivorbind de faptul că profiturile sistemului bancar sunt concentrate la vârful plutonului, multe dintre instituțiile de credit fiind pe pierderi și în 2018.

Citește și: ​Taxa pe lăcomie. Ce s-a întâmplat în Ungaria, Cehia, Slovacia, Austria, după ce ea a fost introdusă? Posibil scenariu și pentru România.

”Legarea taxei bancare de ROBOR complică însă inutil flexibilitatea BNR în calibrarea politicii monetare, în condițiile în care dobânzile interbancare reflectă condiții de lichiditate asupra cărora BNR are cel mai mare impact. Astfel, ROBOR este un indice de piata si nu o masura a profitabilității băncilor.

Prin urmare, ROBOR nu poate fi 1.5% cu inflație peste 3% și curs stabil.

O rată ROBOR ”normală” în raport cu rata inflației ar fi de 5%, caz în care rezultatul agregat la nivel de sector bancar ar deveni unul negativ, ceea ce ar genera nevoia de re-capitalizare a băncilor și ar restrânge drastic capacitatea acestora de a credita economia”, arată o analiză a economiștilor șefi ai primelor 5 bănci din sistemul bancar. Detalii.

Citește și :ROBOR în cuvinte și fără emoție.

”Nu vrem să ajungă ROBOR la 4%, de asta dăm și inflația jos!, a explicat luni la o întâlnire cu reprezentanții presei economice Guvernatorul BNR Mugur Isărescu. HotNews.ro s-a adresat câtorva bănci, rugându-le să facă ruleze câteva simulări privind nivelul ratelor în cazul unui imprumut ipotecar de 200.000 de lei luat pe 20 de ani la un ROBOR de 2.5% si respectiv 3%.

La o creștere cu 50 de puncte de baza a ROBOR ( de la 2.00% la 2.50% sau de la 2.50% la 3.00% a ROBOR), rata pe care banca ți-o va pretinde crește în medie cu 50 de lei.

  • Și mai explicit: presupunem că ai luat un credit de 200.000 de lei pe 20 de ani. La un nivel al ROBOR de 2.5%, rata ta este de 1347,69 lei ( la o dobândă medie de Robor +marja de 2.75%. Dacă ROBOR urcă la 3% (iar marja băncii rămâne constantă, de 2.75%) rata ta va deveni 1404 lei. E drept, se modifică și suma totală plătibilă băncii. În rimul caz, vei returna băncii care te-a împrumutat cu 200.000 de lei, circa 323.445 de lei. În al doilea caz (ROBOR 3%, marja băncii 2.75%) vei returna băncii 337.000 lei.

Desigur, ca să evitați oscilațiile ROBOR, mai există și soluția sa vă ”mutați” creditul de pe dobândă variabilă, pe împrumut cu dobândă fixă. La început, ratele vor fi mai mari, dar pe întreaga durata a creditului veți fi mai câștigați! Prin urmare, soluția pare simplă: credit în lei, cu dobândă fixă! Gândiți pe termen mediu și lung, nu pe următoarele 3-4 luni!

”La inceputul perioadei de rezerva minima obigatorie a venit si o colectare mai buna a Trezoreriei. „De regula ramaneau in piata 2-3 miliarde de lei. Fiecare trezorier stia ca o sa apara un deficit la mine in cont. Dar merg in piata si vine R. O banca care incepe cu R si care avea permanent surplus de lichiditate permanent. Si trosc!, ii lasa in piata. Si eu ii dau lui mai mult decat daca i-ar lasa in piata si i-ar lua BNR la facilitatea de depozit. Ii dau cu 0.3-0.4 dobanda mai mare. Si trece o zi, trec doua, si nu mai apare R! Ca Finantele au colectat mai bine si i-au luat lui R lichiditatea. Si R n-a mai pus bani in piata. Asa sunt bancherii, sunt speriosi!”, a mai adaugat anterior, Guvernatorul.

Isărescu a mai explicat faptul ca o lichiditate scăzută în piață ajuta cursului leului. ” Duce dobânzile în sus și nu depreciază cursul, ci împotrivă, scade cursul. O lichiditate scăzută înseamnă că fiecare caută bani și dacă nu găsește, începe să vândă valută. Iar dacă-i strângi prea tare cu lichiditatea, cursul nu crește ci scade. Dar dobânzile n-o să mai vină unde-au fost pentru că limita de jos deja e 0.75, condițiile de piață sunt mult mai stricte și noi am declarat că vom gestiona ferm lichiditatea. Nu se împacă flexibilitatea mai mare cu lichiditatea mai laxă. Nu mai merge! Flexibilitatea mai mare a cursului cu gestiunea laxă sau adecvată a lichidității nu se impacă; îți dai cu stângul în dreptul!”, a conchis Isărescu, zâmbind.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro