BNR își pune cenușă în cap: În ultimul an și jumătate am subestimat inflația cu până la 1,15 puncte procentuale

Banca Centrală a publicat o auto-evaluare a acurateței propriilor prognoze, după ce a constatat că în intervalul februarie 2023 – noiembrie 2024, valorile ratei inflației au fost subestimate cu o eroare care urca până la 1,15 puncte procentuale.

Nivelul maxim al erorilor de prognoză a corespuns rundei „august 2024”, deși aceasta beneficia de un set informațional mai extins decât cele din precedentele șase runde, spun autorii analizei, care pun pe seama condițiilor meteo impredictibile aceste erori. „Acest aspect subliniază influența semnificativă a condițiilor meteorologice asupra evoluției indicelui prețurilor de consum (IPC) în România, având în vedere ponderea ridicată a componentei alimentare în structura acestuia (28,6% comparativ cu 15,2% media la nivelul Uniunii Europene)”, notează autorii auto-evaluării

Astfel, prognoza BNR din runda „august 2024” a fost realizată sub auspiciile condițiilor meteo favorabile din prima parte a anului, succedate însă de seceta prelungită, ale cărei efecte nu au fost pe deplin anticipate la momentul realizării proiecției, din lunile de vară.

„Tendința de subestimare a caracterizat atât indicele CORE2 ajustat (inflația pe care BNR o poate efectiv controla prin intermediul politicii monetare), cât și ansamblul componentelor exogene ale coșului de consum (prețurile combustibililor, tarifele la energie și gaze sau nivelurile accizei la tutun-n.a.), deși, în structura acestora din urmă, au existat și indici a căror dinamică a fost supraestimată”, mai arată analiza citată.

Rata anuală a inflației CORE2 ajustat a înregistrat o scădere alertă pe parcursul anului 2023, susținută de corecțiile ample ale prețurilor la alimente, dar și de măsurile administrative de plafonare a adaosului comercial la anumite produse de bază.

Ulterior, ritmul în care inflația scădea a încetinit semnificativ, stagnând chiar în a doua parte a anului 2024.

„Aceste evoluții, dificil de anticipat, inclusiv în privința magnitudinii, au stat la baza subestimării nivelului din decembrie 2024 (5,6%) în toate cele opt runde de prognoză analizate. După cum a fost menționat, tendința de subestimare a caracterizat și componentele exogene ale coșului de consum, cu excepția tarifelor la energia electrică și gazele naturale și a prețului combustibililor”, se arată în documentul citat.

Traiectoria prețurilor LFO (legume-fructe-ouă) a fost marcată de factorii climaterici consemnați pe parcursul anului 2024 (precum trecerea de la condiții meteo favorabile în prima parte a anului la secetă prelungită în lunile de vară), dinamica anuală fiind una relativ ridicată (8,8%). Un nivel semnificativ a fost înregistrat și de prețul produselor din tutun (10,5%, maxim al ultimilor 14 ani), pe fondul multiplelor majorări de pe parcursul anului, nemotivate de regimul fiscal, ci de decizii ale operatorilor comerciali, spun autorii analizei.

Prognozele privind dinamica prețului combustibililor au fost condiționate de traiectoriile prețului petrolului Brent, ajustările succesive ale acestora preluând în mare măsură efectele multiplelor tensiuni din plan geopolitic.

Pe parcursul anului trecut a rămas în vigoare schema de sprijin vizând plafonări ale prețurilor finale la energia electrică și gazele naturale. Aceasta a înregistrat însă reconfigurări începând cu luna aprilie 2024, care au creat premisele reducerii tarifelor pentru consumatorii casnici de energie electrică și gaze naturale, în contextul evoluțiilor benigne ale cotațiilor naționale și europene.

Totodată, reconfigurări succesive ale traiectoriei au avut loc și în contextul migrației între tranșele de consum a consumatorilor în lunile de iarnă (date furnizate de ANRE). Aceste evoluții au fost încorporate în prognozele BNR doar în momentul în care realizarea lor a devenit certă, respectând practica standard de realizare a proiecțiilor. În acest context, dinamica prețurilor la energia electrică și gazele naturale a fost supraestimată în rundele de proiecție de pe parcursul anului 2023 și din prima parte a anului 2024, contrabalansând parțial impactul subestimării de la nivelul celorlalte componente ale coșului de consum, cu excepția combustibililor, conchid autorii analizei.