BNR vede dezinflație. Românii văd scumpiri, un leu mai slab și un viitor mai sărac
Deși datele oficiale arată că inflația a scăzut, cele 500 de persoane chestionate telefonic de IRSOP între 25 și 31 august spun o cu totul altă poveste.
Proporția românilor care se așteaptă ca prețurile să continue să crească în următoarele 12 luni a scăzut doar marginal, de la 88% la 85%. Iar a celor care cred că nivelul lor de trai va fi mai bun peste un an a scăzut de la 13% la 10%, potrivit sondajului IRSOP.
Un sentiment care se deteriorează lunar
Situația financiară proprie față de acum un an a devenit, în percepția respondenților, mai degradată în august decât în iulie: doar 9% spun că le merge mai bine (față de 11% în iulie), în timp ce 66% spun că le merge mai rău (față de 63%).
Aceeași direcție se regăsește și în anticipațiile pe termen mediu și lung – proporția celor care cred că vor trăi mai bine peste cinci ani a scăzut de la 29% la 24%, iar a celor care cred că vor trăi mai rău a urcat de la 56% la 58%.
Sondajul IRSOP nu oferă o explicație cauzală pentru acest declin lunar, dar îl corelează cu o schimbare de comportament: consumul curent se reduce. 62% dintre respondenți spun că, față de anul trecut, cumpără mai puțin pentru consumul curent, față de 58% în iulie, în timp ce proporția celor care cumpără mai mult a rămas neschimbată, la 12%.
Piața muncii, insula relativ stabilă
Nu toate semnalele din sondaj merg în aceeași direcție. Pe piața muncii, sentimentul de siguranță a crescut: 76% dintre angajați consideră că locul lor de muncă e în siguranță, față de 73% în iulie. Iar proporția crlor care îl percep ca fiind în pericol a scăzut de la 27% la 24%.
Totuși, printre angajații care simt că jobul le este amenințat, percepția că un loc de muncă nou s-ar găsi greu în localitatea lor rămâne aproape neschimbată- 82%, față de 83% în iulie. IRSOP citează acest tablou drept unul dintre cele trei dezechilibre pe care le consideră persistente în luna august: alături de așteptarea continuă a creșterii prețurilor și de reducerea consumului curent, o piață a muncii pe care institutul o descrie drept „relativ blocată”. Combinația, spune sondajul, agravează o economie aflată „la limita contracției”.
Leul și dobânzile, ținta pesimismului
Cea mai pronunțată deteriorare de sentiment din sondaj privește moneda națională și costul creditului.
Proporția celor care se așteaptă ca leul să scadă în următoarele 12 luni a urcat de la 70% în iulie la 78% în august, în timp ce a celor care anticipează o apreciere a scăzut de la 12% la doar 7%.
În paralel, așteptările privind dobânzile s-au înăsprit: 80% dintre respondenți cred că vor fi mai mari peste un an, față de 76% în iulie. Sondajul leagă direct această prognoză monetară pesimistă de planurile pe termen lung ale gospodăriilor, pe care le descrie drept afectate de anticiparea unui leu mai slab și a unor dobânzi mai mari.
Un reflex care nu se potrivește tabloului general
În mijlocul acestui pesimism generalizat, sondajul înregistrează și o mișcare în sens opus: intenția de a cheltui pentru pregătirea profesională proprie sau a copiilor a crescut de la 43% la 49%, iar intenția de a investi în firma proprie a urcat de la 8% la 13%.
În același timp, intenția de a economisi pentru situații neprevăzute a scăzut de la 52% la 47%, la fel ca intenția de a cumpăra un teren, care s-a redus de la 13% la doar 6%.
IRSOP citează teoria economistului Robert Lucas, laureat Nobel, potrivit căreia perioadele dificile de pe piața muncii pot favoriza inițiativele antreprenoriale – salariile mai mici devenind, paradoxal, mai atractive pentru cei care nu au deloc un venit. Institutul avertizează însă că problema rămâne una de fond: vremurile dificile generează neîncredere, iar neîncrederea, la rândul ei, agravează dificultățile economice.