Briceagul elvețian va fi produs într-o variantă fără lamă pentru prima oară în istoria sa de 133 de ani
Victorinox, compania care produce briceagul multifuncțional elvețian, cunoscut și sub denumirea de „cuțitul armei elvețiene”, a anunțat că va produce în premieră și o variantă a acestuia care nu va include o lamă, relatează The Guardian.
„Suntem îngrijorați de creșterea reglementărilor privind cuțitele din cauza violenței în lume”, afirmă Carl Elsener, al patrulea CEO al acestei companii de familie din Elveția.
„Pe unele piețe lama creează imaginea unei arme. Am în minte crearea unei unelte care să fie utilă pentru bicicliști. Bicicliștii au nevoie de instrumente specifice, dar nu neapărat de o lamă”, a explicat el, amintind totodată că Victorinox produce deja un briceag specific pentru jucătorii de golf.
Compania elvețiană produce în jur de 10 milioane de bricege multifuncționale în fiecare an, ele fiind unul dintre exporturile simbol ale Țării Cantoanelor și ajungând inclusiv în spațiu grație unor astronauți ai NASA. Victorinox vinde în jur de 400 de modele diferite ale briceagului său, inclusiv unul cu 73 de funcționalități diferite.
Însă până acum toate modelele au avut cel puțin o lamă.
Briceagul a fost numit „cuțitul armatei elvețiene” în 1897
Briceagul a fost creat pentru prima oară în 1891 în localitatea elvețiană Ibach și a fost numit inițial Offiziersmesser, „cuțit pentru ofițer”, întrucât compania încheiase un contract cu armata elvețiană pentru a-i furniza astfel de produse.
El a fost numit „cuțitul armatei elvețiene” 6 ani mai târziu.
Victorinox a fost nevoită în trecut să adapteze briceagul din cauza înăspririi reglementărilor privind cuțitele de buzunar, ca de exemplu după atentatele teroriste ce au vizat turnurile World Trade Center din SUA pe 11 septembrie 2001.
Dezbateri privind briceagul și dreptul de a-l purta la liber au avut loc inclusiv în Elveția sa natală. În 2016 parlamentul elvețian a dezbătut interzicerea cuțitelor cu lama mai lungă de 5 centimetri.
„Va fi interzis faimosul cuțit al armatei elvețiene?”, a întrebat atunci retoric un parlamentar în plen. În cele din urmă s-a renunțat la amendamentul care ar fi prevăzut măsura respectivă.