Bundesbank a creat un instrument A.I. cu care a făcut deja o „observație remarcabilă” într-o dispută mai veche privind inflația

Bundesbank, banca centrală a Germaniei, a anunțat crearea MILA („Monetary-Intelligent Language Agent”), „un model inovator” care utilizează inteligența artificială (A.I.) pentru a analiza comunicările făcute de băncile centrale din jurul lumii.

„Declarațiile publice ale băncilor centrale influențează așteptările pieței privind traiectoria viitoare a politicii monetare, la fel cum instrumentele convenționale de politică monetară au un impact asupra cererii agregate și inflației. Factorul esențial în acest context este dacă mesajul transmis semnalează o politică restrictivă (‘de șoim’) sau una stimulativă (‘de porumbel’)”, notează Bundesbank într-un comunicat publicat pe site-ul său.

„Tonul joacă, de asemenea, un rol important”, subliniază banca centrală a Germaniei.

Aceasta afirmă că MILA, un instrument creat cu ajutorul companiei Meta a lui Mark Zuckerberg, folosește modele lingvistice de ultimă generație pentru a evalua declarațiile de politică monetară într-un mod transparent, detaliat și consecvent.

„Modelul analizează fiecare propoziție în mod individual, ține cont de contextul economic și oferă o justificare inteligibilă pentru fiecare clasificare. Abordarea bazată pe analiza propoziție cu propoziție asigură faptul că evaluarea realizată de AI rămâne ușor de înțeles pentru utilizatorii umani, permițând experților Bundesbank să revizuiască și să verifice rezultatele direct”, dă asigurări Bundesbank.

„Observația remarcabilă” făcută de instrumentul A.I.

Jurnaliștii de la Financial Times amintesc că șefii băncii centrale a Germaniei i-au acuzat adesea pe omologii lor din zona euro că sunt prea agresivi în reducerea ratelor dobânzilor de referință și că Bundesbank și-a putut susține acum unele dintre argumentele mai vechi cu ajutorul MILA.

Reducerea dobânzilor de referință stimulează creditarea, ceea ce la rândul său încurajează consumul. Însă aceste măsuri riscă să producă inflație sau să exacerbeze presiunile inflaționiste deja existente.

Banca Centrală a Germaniei a fost cunoscută în mod tradițional pentru eforturile sale de a ține inflația la niveluri reduse, însă ea și-a pierdut puterea de a decide pe cont propriu politica monetară în momentul în care țara a renunțat la marcă în favoarea euro, monedă asupra căreia decide Banca Centrală Europeană.

Economiștii Bundesbank au folosit acum instrumentul A.I. pentru a analiza aproximativ 50.000 de fraze din declarațiile de politică monetară și din discursurile Băncii Centrale Europene, solicitând modelului lingvistic multilingv de mari dimensiuni dezvoltat de Meta să evalueze „tonul” comunicărilor BCE din 2011 până în prezent.

Cercetarea a constatat că acesta a fost în perioada respectivă „predominant” relaxat, ceea ce înseamnă că decidenții de politică monetară nu s-au arătat excesiv de îngrijorați de riscurile inflației, au fost mai preocupați de pericolul contracției economice și au semnalat măsuri de relaxare monetară. Studiul a mai arătat că politicile BCE au rămas relaxate chiar și după ce banca și-a înăsprit retorica, odată cu reluarea creșterii inflației în 2021.

„Inteligența artificială a Bundesbank a făcut o observație remarcabilă despre mandatul fostului președinte al BCE, Mario Draghi, inclusiv despre perioada în care acesta a promovat o politică monetară extrem de relaxată în ultimul deceniu, pentru a evita deflația”, notează Financial Times.

Analiza Bundesbank a arătat că, în acea perioadă, comunicările BCE privind sentimentul economic general au fost vizibil mai optimiste chiar și decât declarațiile relativ prudente ale lui Draghi cu privire la inflație și ratele dobânzilor de referință.

Bundesbank spune că inteligența artificială vine cu oportunități și riscuri pentru băncile centrale

Bundesbank notează că, din perspectiva unei bănci centrale, integrarea A.I. în analiza textelor privind politica monetară are potențialul de a îmbunătăți comunicarea instituțiilor financiare care guvernează sectorul bancar.

Experții băncii centrale de la Berlin explică însă că aceasta evoluție vine și cu provocări asociate: o dependență excesivă de analizele A.I. ar putea reduce diversitatea opiniilor de pe piață, ar putea genera reacții neașteptate ale pieței și ar putea face comunicarea băncilor centrale mai complexă.

„Un scenariu în care atât băncile centrale, cât și participanții de pe piață se bazează tot mai mult pe AI. ar putea duce la o situație în care mașinăriile ajung să comunice între ele – iar consecințele acestui fenomen ar putea fi imposibil de prevăzut”, subliniază Bundesbank.

Prin urmare, experții săi afirmă că este nevoie de o abordare critică a tehnologiei, „astfel încât să se valorifice oportunitățile oferite de A.I. fără a pierde din vedere riscurile”.