Skip to content

Bunicuta nu mai pune geana pe geana de cand cu GeoanaNoua conducere a PSD, speriata de posibila plecare a lui Iliescu

La doar o saptamana de la Congres, PSD revine in top, dar nu ca urmare a unor actiuni senzationale ca partid de opozitie, ci ca formatiune politica in care apele sunt in continuare tulburi.

Vartejurile sunt create, de aceasta data, de insusi „elementul stabilizator” al partidului, fondatorul Ion Iliescu, facut foc si para pe colegii mai tineri care i-au smuls din maini jucaria preferata: presedintia partidului.

Incapabil sa-si ogoiasca ciuda, Iliescu nu pare deloc dispus sa acorde credit noii conduceri, ba chiar a eliberat biroul pe care il ocupa la Senat in calitate de lider al grupului PSD – reactie pe care mai toti am avut-o, in copilarie, cand, suparati cine stie de ce, ne luam jucariile si plecam.

Va pleca pana la urma Iliescu – si daca da, unde? Intrebarile au inceput sa-i macine serios pe pesedei, care au si inceput sa transmita tot felul de semnale reconciliatoare catre fostul lor sef, in domeniu remarcandu-se Adrian Nastase.

Tinand cont de modul de derulare a Congresului (ba si de reactiile anti-Iliescu manifestate anterior) este evident ca teama si regretele actualilor lideri vizeaza exclusiv pierderea electoratului iliescian – cotat la aproximativ 10% – si o scindare a PSD-ului.

Analizand la rece, se pare insa ca numai paguba electorala poate fi luata in calcul, prognozele indicand un numar infim de PSD-isti dispusi sa se lanseze intr-o noua aventura politica alaturi de un lider septuagenar, fie el si vioiul Ion Iliescu.

Da, Iliescu se poate refugia in cel putin doua partide deja inregistrate – Partidul Noua Generatie (paternitate Marian Enache) si Forta Democrata (paternitate Petre Roman) – sau sa-si creeze unul nou.

Sansele unui astfel de demers pe o piata politica aflata in plin proces de clarificare si simplificare par insa foarte mici, mai ales ca stanga damboviteana este si asa aglomerata, iar varianta unui Iliescu topaind spre dreapta depaseste pana si cea mai bolnavicioasa imaginatie. Sa zicem totusi ca, orbit de suparare, Iliescu isi ia desagii de pe prispa lui Geoana si porneste la drum.

Ce va face insa daca vechii sai tovarasi – gen Nicolae Vacaroiu si Ion Solcanu, de exemplu – nu-l vor urma? Vrea sau nu vrea sa recunoasca, Congresul cu meandrele lui a demonstrat ca Iliescu nu prea are, acum cel putin, forta de a scinda partidul, chiar daca este in continuare adorat de ceva grupuri de nostalgici – fara pondere in partid, insa.

Iliescu are sanse doar cu Nastase

Realitatea este ca Iliescu poate scinda PSD-ul doar daca se asociaza cu… Nastase, bobocul condamnat fara mila inca de pe vremea cand amandoi domneau in cate un palat.

Nastase, care a beneficiat de doua treimi din voturile delegatilor la Congres, ar putea fi tentat sa plece din umbra lui Geoana, dar si in cazul lui se pune intrebarea cine l-ar urma atata vreme cat majoritatea voturilor lui nu a fost de fapt a lui ci a lui Ioan Rus – ardelean care, atunci cand a iesit prima data la rampa, a dat cu barda si in Iliescu, si in Nastase.

Scena in care Nastase, de mana cu Iliescu, parasesc PSD-ul, poate fi eventual regizata dar aceea in care Rus si ceata ardelenilor o iau poteca in urma lui Iliescu – nu. Este greu de presupus ca Iliescu nu si-a facut si el toate aceste socoteli. Bineinteles, este foarte posibil ca ecuatiile lui sa fie completate cu elemente social-democrate necunoscute inca de restul lumii.

Tot ca probabilitate insa, nu ar fi rau sa se ia in calcul si simpla varianta a bagarii boldurilor in mamaliga actualilor lideri ai PSD, astfel incat acestia sa nu fie in stare de mare lucru iar Iliescu sa poata spune, nu dupa multa vreme: „Vedeti, v-am spus eu ca sunt incapabili!”.

Indiferent de sperantele pe care le nutreste, cert este ca Ion Iliescu nu realizeaza ca si-a trait traiul si si-a mancat malaiul ca lider politic de anvergura. Daca ar apleca urechea si la comentariile care se fac in partid, poate ca ar putea pricepe mai lesne cum e cu sinergia faptelor care transforma un vechi idol politic intr-un simplu obiect de decor pentru partid.