Burduja îl acuză pe Drulă că nu a respectat legea: Statul avea dreptul să preia Blue Air și să decidă dacă o valorifică sau o lasă să moară / Ce spune de concurența WizzAir

„Românii vor zbura cu low-cost. Întrebarea este dacă vor zbura cu o companie românească sau nu”, a declarat vineri ministrul Digitalizării, Sebastian Burduja, cel care a semnat în 2020 ajutorul de stat de 300 milioane de lei pentru salvarea în pandemie a companiei private românești Blue Air.

Ministrul Digitalizării, Sebastian Burduja, a răspuns vineri acuzațiilor fostului ministru USR al Transporturilor, Cătălin Drulă, în privința situației de la Blue Air, acuzându-l pe actualul președinte al USR că nu a aplicat legea în mandatul său la Transporturi.

Burduja, despre Drulă: Ce a păzit în mandatul lui la Transporturi? Nu a respectat legea

Cătălin Drulă, fost ministru al Transporturilor în Guvernul Cîțu, în perioada 23 decembrie 2020 – 7 septembrie 2021, a acuzat că actualul ministru al Transporturilor Sorin Grindeanu a știut că Blue Air moare, dar nu a spus nimic.

Pe Sebastian Burduja l-a acuzat că în toamna anului 2020 a semnat, ca secretar de stat în Ministerul de Finanțe, Hotărârea de Guvern privind „garanții fără valoare”pentru un ajutor de stat de 300 milioane de lei pentru Blue Air: „Șase aeronave vechi, care costă toate la un loc aproximativ 10 milioane de lei, și un teren în pădure, la Băneasa, care nu e construibil”.

„Din păcate trebuie întrebat fostul ministru care astăzi este scandalizat: Ce a păzit în timpul mandatului său? Ce a păzit atâtea luni? De ce nu a preluat această companie? De ce nu a valorificat-o? Pentru că este cert că ea avea în continuare probleme. Și să vă spun de ce, pentru că și scrie în textele Ordonanțelor și a Hotărârii de Guvern (n.a HG 862/2020) – acești bani erau pentru acoperirea lichidității necesarului acestor companii până la finalul anului 2020.
Așa a fost estimarea. Pandemia a continuat. Condițiile din 2020 au continuat și în 2021. Au fost valuri succesive în care toate companiile aeriene au trebuit să-și țină avioanele la sol.
Ministerul Transporturilor trebuia să sesizeze că această companie are probleme și să decidă atunci ce face cu ea: o capitalizează, o vinde, o lasă să moară, orice variantă era pe masă, dar ea trebuia stabilită de cei care au preluat această temă.
Noi (..) am făcut ceea ce trebuia făcut, și anume am salvat niște companii românești. Cei care au urmat trebuiau să se asigure că toate condițiile stabilite în textele de lege și în concordatul preventiv sunt respectate.”, a declarat vineri Sebastian Burduja.

Întrebat dacă nu consideră că și ceea ce au făcut alte instituții ale statului au condus la situația în care se află Blue Air, Burduja a spus:

„Nu pot comenta decât situația pe care o cunoșteam acum 2 ani de zile. Nu știu în ce stadiu sunt ei. Cred că autoritățle statului aplică legea. De aici înainte, principalul lucru pe care eu îl am de reproșat unei guvernări anterioare, respectiv ministrului de Transport de la acea vreme (n.a Cătălin Drulă), este că nu a respectat legea.
Legea îi spunea foarte clar și îi dădea dreptul să execute această garanție, să fie acționar și să decidă ulterior ce face cu această companie: o pune la treabă alături de Tarom să deservească publicul care preferă low-cost sau nu. Asta este problema.”, a spus Burduja.

Ce spune Burduja despre acuzațiile privind semnătura dată pe „garanțiile fără valoare” pentru ajutorul de stat acordat Blue Air

Ministrul Sebastian Burduja a răspuns și acuzațiilor privind lipsa unor garanții reale pentru ajutorul de 300 milioane de lei acordat Blue Air.

„Eu sunt suprins că în România ajung miniștri care habar n-au ce înseamnă valuetion-ul (n.a evaluarea) unei companii și că el se compune nu doar din activele fizice, ci din multe alte lucruri: valoarea brandului, a bazei de clienți, a rutelor, a bazelor aeriene, a know-how-ului de la nivelul managementului companiei. Deci toate acestea fac parte dintr-o evaluare obiectivă a unui specialist independent care vine și spune: atât face această companie.”, a declarat Sebastian Burduja.

Acesta a făcut și un istoric al acordării ajutorului de stat către Blue Air, susținând că statul român a făcut ceea ce au făcut și alte țări în pandemie.

„În anul 2020 toate țările sănătoase la cap din lume au intervenit în industria lor aviatică cu sume mari de bani, vorbim de miliarde de euro. Dacă vă uitați la principalii operatori, mai ales la segmentul low cost, veți vedea că de la Germania, Spania, Marea Britanie și alte state au dat sume foarte mari acestor companii.
De ce? Pentru că avioanele lor erau ținute la sol de pe urma unor factori independenți de aceste companii, și anume de pe urma pandemiei.
Vreau să fac un scurt rezumat: 23 aprilie avem un Memorandum prin care Guvernul promite acestor companii că le sprijină, respectiv Tarom și Blue Air. Apoi avem Ordonanța 139, apoi încă o Ordonanță 167 și în final undeva în octombrie avem Hotărârea de Guvern 862/2020.
Toate aceste acte normative au fost validate de Comisia Europeană. Țin minte că au venit aprobările Comisiei și în 48 de ore, ceea ce era fără precedent. Deci toată lumea a înțeles că este o situație de criză și că dacă statul român nu intervine aceste companii mor, ceea ce înseamnă că ele nu mai contribuie la bugetul de stat cu zeci și sute de milioane de lei, nu mai pot plăti salarii, deci dau oamenii aceia în șomaj și statul pierde și sunt alte companii care vin și cuceresc această piață.
De altfel în cazul companiei Blue Air, ei încă din momentul pandemiei au fost sub atac din partea competitorilor pe care statele respective nu au avut nicio jenă să-i susțină. Și s-au pierdut multe rute valoaroase și baze aeriene în favoarea unor competitori direcți care astăzi probabil jubilau.
Ce a făcut însă statul român ca să-și protejeze interesele? A adoptat, și le găsiți in textele ordonanțelor de urgență si a HG 862/2020, o serie de măsuri fără precedent. A instituit ipoteci pe toate activele tangibile și intangibile. A instituit ipotecă de 75% pe toate acțiunile Blue Air, acțiuni evaluate de un evaluator independent credibil, cum ne-a cerut CE și cum scrie in textul ordonanței. Evaluarea evaluatorului era mai mult decât acoperitoare, cred că 150-160% față de ajutorul pe care statul român la dat.
Mai mult decât atât, cel mai important lucru pe acest subiect – în textele respective se prevede că Ministerul Transporturilor și Ministerul Finanțelor au reprezentanți cu drept de veto în Consiliul de Administrație Blue Air. Oamenii aceia au obligația, prin lege și prin contractele de mandat, să informeze statul român, miniștrii respectivi când compania nu respectă ceea ce s-a agreat acolo.
Deci când compania nu a reușit să plătească anumite sume sau să atragă anumite finanțări de pe piețele de capital sau din partea unor investitori era obligația lor, și părerea mea este că au făcut-o, dar nu am date în acest sens, doar că nu au fost ascultați, să ridice două degete și să spună: stat român ai dreptul să preiei această companie și să faci ce dorești cu ea: să o vinzi s-o valorifici, s-o adaugi la Tarom, pentru că ea este complementară la serviciile operatorului național de stat, care nu este un operator low-cost.
Și sunt „n” modele în alte state deștepte care și-au pus în valoare acest serviciu low cost care este un serviciu de interes public. Românii vor zbura cu low-cost. Întrebarea este dacă vor zbura cu o companie românească sau nu.”, a spus acesta.

Mai poate prelua statul Blue Air? Ce spune Burduja despre cum s-a mișcat concurența

Burduja a fost întrebat de jurnaliști dacă statul mai poate prelua Blue Air, luând în calcul faptul acum are datorii mari și puține avioane.

„În opinia mea, văzând textele și știind ce a fost acolo, statul este pe deplin acoperit să-și pună problema preluării acestei companii. A o prelua nu înseamnă și să continue să investească în ea. Statul român poate să spună: domnule eu dețin 75% din această companie, pentru că statul român a pus o ipotecă la momentul emiterii acestor garanții, care au fost evaluate și de evaluatori independenți și de Eximbank.”, a spus acesta.

Întrebat cine câștigă din toată această situație și ce părere are despre cât de repede s-a mișcat concurența (n.a compania maghiară Wizz Air), Sebastian Burduja a spus:

„Nu mă surprinde cu nimic să știți. Eu am mai văzut filmul ăsta în anii ’90. Când operatorul românesc a început să aibă probleme a fost vânat bază cu bază, rută cu rută. Asta e realitatea pe care trebuie să o știe românii și să-și pună întrebarea: care este contribuția la economia românească a diverșilor operatori aerieni? Pentru că în bună măsură datele acestea sunt publice”, a mai precizat acesta.

Cătălin Drulă: Grindeanu știa că Blue Air moare, dar n-a spus și românilor. Povestea unui tun de 300 de milioane de lei, marca PNL + PSD

Președintele USR, Cătălin Drulă, a acuzat marți, 6 septembrie, că s-a ajuns în criza Blue Air „exclusiv din vina PNL și PSD” și că „statul român a îngropat 300 de milioane de lei în această companie”.

În toamna anului 2020, ministrul Lucian Bode, predecesorul lui Cătălin Drulă la Ministerul Transporturilor, a inițiat OUG 139/2020 prin care statul, prin EximBank, a dat 300 de milioane de lei companiei Blue Air, bani pe care statul nu-i va mai recupera.

Cătălin Drulă a spus că, la momentul respectiv (15 octombrie 2020), ministrul Finanțelor Florin Cîțu și-a luat concediu și nu a semnat hotărârea de guvern (HG 862/2020) privind garanțiile pentru acest împrumut. În locul său a semnat Sebastian Burduja, atunci secretar de stat, actual ministru al Digitalizării.

Președintele USR a spus că statul nu va mai vedea niciodată înapoi acești bani din cauza garanțiilor fără valoare care au fost acceptate pentru acordarea acestui împrumut: „Șase aeronave vechi, care costă toate la un loc aproximativ 10 milioane de lei, și un teren în pădure, la Băneasa, care nu e construibil”, a explicat Cătălin Drulă.

„Aici e treaba autorităților, să se uite cum s-au putut da acele garanții, să îl cheme puțin pe domnul Burduja să explice cum a semnat și a dat 300 de milioane de lei ale statului pentru șase epave și o pădurice. Cum s-a ocupat domnul Grindeanu în ultimele 12 luni de jobul pe care îl are? E nevoie de investigații, pentru că este un tun ce s-a întâmplat aici”, a spus președintele USR.

Conform ordonanței din 2020, în acest moment, statul ar trebui să devină proprietar pe 75% din compania falimentară Blue Air. Această participație a statului ar fi trebuit gestionată de Ministerul Transporturilor. Cătălin Drulă a afirmat că „domnul Grindeanu, ministrul Transporturilor, adică și «ministrul zborurilor», ar fi trebuit să nu doarmă nopțile știind de această situație”.

Ce a făcut Sorin Grindeanu?

„A mutat mortul din casa lui în altă parte, lăsându-i pe oameni să-și cumpere încă patru luni bilete pentru niște curse despre care știa că nu vor mai fi efectuate. Iar pentru asta trebuie să răspundă”, a afirmat președintele USR.

În luna mai, în legea de adoptare a acestei ordonanțe, Grindeanu și-a inserat prin PSD-iștii din Parlament un amendament care modifică gestionarul acestei participații a statului din Ministerul Transporturilor la Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS).

„Deci Sorin Grindeanu încă de acum patru luni s-a pus la adăpost printr-un amendament introdus în Parlament în legea de aprobare a ordonanței. Astfel, în momentul executării garanțiilor pentru împrumut ordonanța prevedea că Transporturile devin reprezentantul statului ca acționar majoritar Blue Air, o prevedere firească fiind o companie aeriană. Grindeanu a mutat mortul și participația statului va fi gestionată de AAAS, instituția care gestionează toate epavele tranziției. Deci Grindeanu știa ce urmează, dar n-a spus și românilor”, a declarat Drulă.

„Grindeanu avea o obligație de due-diligence, să nu lase oamenii să ajungă în situația asta disperată, blocați prin aeroporturi, cu banii dați. Erau niște obligații ale Ministerului Transporturilor stipulate în respectiva ordonanță, Ministerul are și un reprezentant în Consiliul de Administrație al Blue Air, tocmai ca urmare a acestui mega-împrumut dat de statul român, pentru a se asigura că lucrurile sunt în regulă”, a explicat Drulă.

În acest moment, compania este falimentară, afirmă președintele USR, iar „cuiul din coșciugul acestei companii” a fost poprirea pe toate conturile Blue Air.

„Practic, statul a ținut această companie pe aparate. Iar aparatele au fost scoase din priză în mod bizar de către ministrul Mediului, Barna Tanczos, care apoi a răspuns negativ solicitărilor făcute de premierul Ciucă privind ridicarea popririlor”, a afirmat Cătălin Drulă.