Sari direct la conținut

Business report: Autostrada la care se lucreaza de 14 ani si s-a construit abia 13%; Consultantul german care s-a dat drept fiul biologic al Regelui Mihai: De ce nu construiti autostrazi langa calea ferata?; Raman gazele din Marea Neagra in tara? Ce profituri se estimeaza

HotNews.ro

Autostrada la care se lucreaza de 14 ani si s-a construit abia 13%. Romania spera sa termine proiectul in 2026 Ministerul Transporturilor, prin Compania Nationala de Administrare a Infrastructurii Rutiere, a reusit o performanta unica in lume, anunta ca autostrazile anuntate inca din anii 2004 s-ar putea finaliza in 2026. In Romania, cel mai mare proiect de autostrada, inceput in urma cu 14 ani, este construit in proportie de 13%. Mai mult, un lot din acest proiect este construit pe jumatate. In 2004, americanii de la Bechtel au demarat constructia autostrazii Transilvania, in lungime de circa 415 km. Dupa 14 ani avem doar 52 km de autostrada finalizati si inca o sectiune, in lungime de circa 64 km, construita in proportie de circa 50%, scrie Capital.

Consultantul german care s-a dat drept fiul biologic al Regelui Mihai: De ce nu construiti autostrazi langa calea ferata? Consultantul german a inaintat aceasta propunere in cadrul evenimentului Focus Bucuresti, organizat joi la Camera de Comert si Industrie a Municipiului Bucuresti (CCIB). Potrivit lui Dieter Stanzeleit, costurile cu exproprierile ar fi mult mai mici sau chiar zero, in cazul construirii autostrazilor langa calea ferata. In plus, procedurile ar fi si mai scurte. Prezent la eveniment, Alin Serbanescu, purtatorul de cuvant al Companiei Nationale de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR), a explicat ca traseele autostrazilor din Romania sunt prevazute in Master Planul General de Transport (MPGT) si ca acestea au rezultat in urma elaborarii unor studii de fezabilitate, relateaza Economica.net.

Raman gazele din Marea Neagra in tara? Ce profituri se estimeaza Daca luam in calcul marja de impozitare actuala, de 16%, se poate estima ca profitul total al companiilor ce vor fi implicate in extractia, transportul si valorificarea gazelor este de circa 55 de miliarde dolari, in 20 de ani, adica o medie de 2,7 miliarde de dolari pe an. Cifra se refera la toate companiile implicate in acest mega-proiect, nu doar la concesionarii ExxonMobil – Petrom si Black Sea Oil&Gas care si-au exprimat intentia de a incepe lucrarile. Cu toate acestea, se poate presupune ca „partea leului” va fi luata de gigantii amintiti. In cadrul analizei citate, se precizeaza si beneficiul total al bugetului de stat in urma proiectului Marea Neagra: 26 de miliarde dolari, informeaza Romania Libera.

Arhitectii spun ca locuintele noi din Bucuresti sunt scumpe si proaste, dupa ce ca au fost construite fara infrastructura necesara Dorinta bucurestenilor de a evada din cutiile de chibirituri construite pe banda rulanta in perioada comunismului a fost exploatata de dezvoltatorii imobiliari in perioada 2000 – 2010. „Vila la pret de apartament” a fost un slogan folosit de acestia pentru a-i atrage pe bucuresteni la marginea orasului. Altii si-au construit propriile locuinte. La fel si Alexandra Popa, care impreuna cu sotul ei a vrut sa beneficieze de avantajele locuirii la casa. Au renuntat la acest vis datorita timpului mare petrecut de acasa pana la munca. Insa noile locuinte nu sunt cu mult diferite fata de cele construite de Ceausescu. Sunt tot inghesuite, cu suprafete mici, cu bucatarii lipsite de ventilatie sau lumina naturala. Iar arhitectura este realizata sub criteriile de calitate, arata Economica.net.

Marile proiecte private care vor schimba fata Capitalei Cel putin sase proiecte imobiliare private majore, aflate acum in diferite stadii de dezvoltare, vor modifica substantial structura urbana a Bucurestiului. Toate se construiesc sau urmeaza sa se construiasca in locul unor foste fabrici si mai au in comun combinarea cladirilor de birouri cu spatii comerciale si locuinte, sub acelasi concept sau folosind sinergiile zonei. Ion Tiriac, grupul IKEA, Auchan, Hanner si antreprenorii Victor Capitanu si Andrei Diaconescu pun la bataie sute de milioane de euro pentru realizarea acestora. De succesul lor depind o serie de alte proiecte similare pregatite sa ia locul altor platforme industriale din oras, precizeaza Capital.

Povestea romanului care a transformat o durere de spate intr-o idee de business Mai intai au fost durerea de spate si mai apoi imposibilitatea de a face o programare rapida la un medic. Atunci a aparut DocBook, aplicatia prin care ajungi in cel mai scurt timp la doctorul de care ai nevoie. „Eu am fost un aventurier, am calatorit mult”, isi incepe povestea antreprenorul iesean Cristian Barbu, care a implinit 20 de ani in tren spre Mongolia, urmand drumul lui Marco Polo. A mers cinci zile si patru nopti, aproape ca in povesti, in conditii modeste, pentru a-si indeplini visul. Undeva langa Urali a cumparat si o drujba pe care mai apoi a vandut-o in Romania, acoperindu-si „de zece ori costurile calatoriei”. Se intampla la inceputul anilor ’90, iar spiritul de antreprenor il avea de mic. Si pentru ca tatal lui avea o mica afacere cu scaune, a reusit sa ajunga in Statele Unite si in Australia in delegatii oficiale pe care le faceau reprezentantii autoritatilor de la acea vreme, insotiti de oameni de afaceri, potrivit New Money.

Calatorii gratuite cu trenul in Europa pentru tineri. Care sunt conditiile Tinerii pot merge gratis cu trenul, oriunde in Uniunea Europeana, in limita a 500 de euro si a patru tari, la alegere. Programul a fost ideea europarlamentarului roman Siegfried Muresan. Tinerii care au implinit sau vor implini 18 ani, pana pe 1 iunie, pot primi un permis de calatorie, in valoare de 510 euro. Numarul acestora e insa limitat. Mai mult de jumatate de milion de copii s-au nascut in anul 2000 in Italia si multi dintre ei se incadreaza in cerintele acestei initiative. 170 de mii de kilometri de cale ferata sunt inclusi in permisul de calatorie, dar traseul trebuie bine calculat. Exista o limita de patru tari, iar biletele de tren sunt valabile 30 de zile, scrie Romania Libera.

ARHIVĂ COMENTARII
INTERVIURILE HotNews.ro