Business report: Cât ar putea costa un plin de benzină sau motorină de la 1 ianuarie 2020; România, campioană în UE la creșterea bugetului gospodăriilor alocat comunicațiilor în ultimul deceniu; După ce vinde pe milioane clădiri valoroase ca să-și plătească datoriile istorice, ultima fabrică deținută de Stat din Cluj raportează pierderi de un milion de euro pe an

Bursa de la București a închis marți pe roșu. Tranzacțiile s-au apropiat de 5,5 milioane euro. Toți indicii de la Bursa de Valori București au închis ziua de marți în scădere, acțiunile unui important grup bancar înregistrând una dintre cele mai abrupte deprecieri. Rulajul a depășit suma de 26 milioane de lei. Bursa de Valori Bucureşti – BVB a închis în scădere pe toţi indicii şedinţa de marţi, iar valoarea tranzacţiilor s-a cifrat la 26,22 milioane de lei (5,49 milioane de euro). Pe Piaţa Reglementată, acţiunile Băncii Transilvania au fost cele mai tranzacţionate, generând schimburi de 10,88 milioane de lei, urmate de titlurile BRD-Groupe Societe Generale (2,93 milioane de lei) şi Fondul Proprietatea (1,66 milioane de lei), conform Capital.ro.

Cât ar putea costa un plin de benzină sau motorină de la 1 ianuarie 2020. Un plin de benzină sau motorină ar putea costa mai puțin de la 1 ianuarie. Supraacciza la carburanți este o prostie, cred deputații liberali din Comisia de buget-finanțe și susțin eliminarea ei. Ar aduce o economie medie de 20 de lei la fiecare plin. Tot marți, liberalii au propus și renunțarea la impozitarea contractelor de muncă part-time. Votul final pentru toate aceste măsuri este programat mâine. La un plin de 50 de litri, supraacciza înseamnă în acest moment aproximativ 20 de lei din prețul total al carburantului. Încă de când s-au instalat la guvernare, liberalii au anunțat că vor să renunțe la această taxă, potrivit Știrile Pro Tv.ro.

România, campioană în UE la creșterea bugetului gospodăriilor alocat comunicațiilor în ultimul deceniu IT&C. Gospodăriile din Uniunea Europeană au cheltuit anul trecut peste 200 miliarde euro (echivalentul a 1,3% din PIB-ul Uniunii Europene) pentru comunicații’ (servicii poștale și servicii și echipamente de telefonie și telefax), ceea ce reprezintă 2,3% din cheltuielile totale de consum ale gospodăriilor, arată datele publicate marți de Eurostat. În rândul statelor membre, pe primele locuri în UE după ponderea cheltuielilor pentru comunicații în cheltuielile totale de consum sunt gospodăriile din Bulgaria (4,8%), Grecia (4,4%) și România (4,1%), relatează Profit.ro.

Proiectul finlandez: Compromis european pentru Bugetul multianual UE. Cine pierde, cine câștigă – punctele sensibile. Președinția finlandeză a Consiliului UE a finalizat, după lungi negocieri cu statele membre, propunerea unui acord pe marginea următorului Cadru Financiar Multianual al Uniunii. Documentul de 51 de pagini conține varianta revizuită a propunerii inițiale, formulate de Comisia Juncker, asupra bugetului 2021-2027. Noile cifre, care cu siguranță vor fi în continuare modificate, indică clar direcția în care se îndreaptă negocierile. Jean Claude Juncker a luptat ca bugetul 2021-2027 să fie aprobat în ultimul an al mandatul său, însă statele membre au considerat că este mai indicat ca noua Comisie Europeană să aibe un cuvânt de spus în această chestiune, notează Curs de Guvernare.

În aşteptarea 5G, cererea pentru smartphone-uri a rămas slabă şi în trimestrul al treilea. Vânzările globale de smartphone-uri au continuat să scadă în trimestrul al treilea, când piaţa s-a contractat cu 0,4% comparativ cu trimestrul al treilea din 2018, potrivit Gartner. Cererea a rămas slabă, deoarece consumatorii au devenit mai preocupați de obținerea de valoare pentru bani. Samsung si-a menținut poziția nr. 1 la nivel global în al treilea trimestru al anului 2019, prin creșterea vânzărilor de smartphone-uri cu 7,8%, faţă de T3 din 2018. Huawei a fost singurul dintre primii cinci furnizori la nivel mondial de smartphone-uri care a înregistrat o creștere de două cifre a vânzărilor de smartphone-uri în trimestrul al treilea al anului 2019, relatează Economica.net.

După ce vinde pe milioane clădiri valoroase ca să-și plătească datoriile istorice, ultima fabrică deținută de Stat din Cluj raportează pierderi de un milion de euro pe an. Din nou pierderi, considerabile, pentru ultima fabrică deținută de Stat din Cluj, producătorul de încălțăminte Clujana, conform raportului publicat astăzi. E vorba de pierderi de 5,37 milioane de lei, adică peste 1 milion de euro, iar aceasta după ce fabrica și-a vândut toate activele mai atractive în încercarea de a se redresa financiar, în special clădirile, unde funcționa de la înființare, în urmă cu o sută de ani. Veniturile din vânzarea activelor au fost în decembrie anul trecut de 22,3 milioane de lei și, cu tot cu încasările pentru activitatea curentă și altele, veniturile totale au fost de 28,6 milioane de lei, arată Actual de Cluj.

Ce contează cel mai mult pentru angajații din centrele urbane de afaceri. În prezent, mai mult de jumătate din angajați lucrează într-o clădire de birouri, cu mai puțin de 15% lucrând flexibil, fie de acasă, fie din spații de birouri de tip coworking și shared offices. Deloc surprinzător, acest tip de spații este ocupat de generațiile tinere. Cele mai importante caracteristici ale locului de muncă pentru angajații români sunt confortul zonei de lucru, calitatea aerului și a luminii, temperatura și nivelul de zgomot, iar cea mai puțin importantă reiese a fi designul interior, similar angajaților din restul Europei. Birourile tip open-plan sunt încă cel mai popular tip de spații de birouri din România, în conformitate cu tendințele europene, reprezentând peste 50% din spații. Spațiul ideal este un mix între spațiile de lucru colaborative și birourile private, conform Profit.ro.