Business Report: Culisele esecului privatizarii Oltchim; Cazul Sima – un cazinou financiar care putea fi evitat; Cat castiga bancile din salariul fiecarui client cu card

Culisele esecului privatizarii Oltchim. Remus Vulpescu, fostul sef al OPSPI, in prezent consilier al ministrului Economiei, Daniel Chitoiu, a avut amabilitatea sa ne faca o vizita in redactie si sa ne raspunda la cat mai multe intrebari despre scurta activitate de cinci luni petrecuta ca sef al OPSPI. Interviul a durat peste patru ore si a abordat teme precum privatizarea esuata a Oltchim, managementul privat, situatia resurselor energetice, insolventa Hidroelectrica si relatia cu Franklin Templeton. In aceasta prima parte, am ales sa reproducem raspunsurile domniei sale cu privire la Oltchim. Domnia sa sustine ca TISE are un interes constant pentru combinat si ne-a povestit cum s-a razgandit PCC cu privire la conversia creantei AVAS. Continuarea pe Bursa.ro

Cazul Sima – un cazinou financiar care putea fi evitat. Minimum sase aspecte ar fi trebuit sa dea de gandit celor 60 de investitori VIP si sa ii determine pe milionarii romani sa nu investeasca in Caritasul de tip nou: derivatele lui Sima. In cazul Cristian Sima, semnalele de alarma au fost numeroase. Partea proasta este ca nici Daniel Daianu, nici Puiu Popoviciu, nici macar Florian Goldstein nu le-au auzit. Desi aveau de-a face cu aceeasi clasica schema Ponzi, cunoscuta si din sistemul SAFI, Caritas sau FNI, oameni cu pregatire economica si care stiu sa-si administreze singuri averea au fost orbiti de usurinta de a face bani si au incercat sa traga potul cel mare pe mana fostului director al Bursei de la Sibiu, Cristian Sima. Integral in Capital.

Oltchim mai rezista pana la alegeri. Guvernul nu are inca un plan concret pentru combinat. Soarta celor 3.500 de angajati este incerta. Autoritatile au intarziat notificarea la Bruxelles a ajutorului de urgenta, iar in lipsa acestuia combinatul poate supravietui maxim 30 de zile. Planul de a aduce Oltchim la functionare normala pare o sarcina prea grea pentru Executiv. Repornit mai degraba „de forma”, combinatul se taraie din greu. „Termenul de 10 noiembrie, cand se estima ca vom ajunge la capacitate de functionare de 65%, este cam fortat”, a spus pentru EVZ Corneliu Cernev, reprezentantul sindical de la Oltchim.

8,3 milioane de euro, număratul gropilor! Că sunt gropi în Capitală şi aproape peste tot pe drumurile patriei nu mai este o noutate . Ne confruntăm zilnic cu această problemă şi sperăm să fie rezolvată, o dată pentru totdeauna. Însă, acoperirea unei gropi înseamnă, inevitabil, apariţia a încă două, mai mari şi mult mai periculoase pentru maşinile noastre. Ai spune că cineva vrea să dea de lucru sevice-urilor auto . Ştiai, însă, că până acolo, de lucru primesc două companii care se ocupă cu număratul gropilor? Iar pentru asta a fost alocat un buget de 8,3 milioane de euro, bani care trebuie cheltuiţi în 4 ani. Fac asta de mai bine de un an, scrie Income Magazine

Primii trei bogati ai Romaniei au pierdut 500 milioane de euro. Topul este deschis ca si anul trecut de Frank Timis (avere estimata la 1,75 miliarde euro)un om de afaceri controversat, discret in aparitii publice, numele sau fiind legat de proiectul de la Rosia Montana. Se spune ca o companie la care detine actiuni ar fi descoperit un zacamant urias de fier in Sierra Leone. In Romania i-au aparut cateva biografii romantate care il prezentau ca pe un om fara concedii, muncitor neobosit care „vorbeste la telefon sase ore pe zi”, informeaza Romania Libera.

Cat castiga bancile din salariul fiecarui client cu card. Cu ajutorul analistilor de la Finzoom, Capital a calculat ce sume trebuie sa lase, in medie, fiecare angajat care ia salariul pe card dar care alege sa-si ”lichidizeze” veniturile cu ajutorul bancomatului sau al angajatilor de la ghiseul bancii. Peste 85% din tranzactiile care se fac in Romania cu cardul de credit sunt retrageri de numerar de la bancomate. In conditiile in care, o buna parte a angajatilor din Romania sunt obligati sa primeasca salariul lunar pe card, rezulta ca bancile au o sursa substantiala de venit prin intermediul comisioanelor, anunta Capital.

Speriati de criza, romanii pun deoparte 9% din venituri. Criza ne-a ordonat prioritatile si ne-a calmat apetitul de consum astfel incat nevoia de a detine niste sume-tampon pentru vreme rea (concediere, boala, etc) e tot mai frecventa. Barometrul Erste Group privind economisirea in 12 tari din Europa Centrala si de Est arata ca nemtii isi alimenteaza pusculita lunar, in medie, cu 178 euro, urmati de austrieci, cu 164 euro, polonezi, 90 euro, slovaci, 83 euro si cehi, 78 euro. Ungurii, ucrainenii, sarbii, croatii si muntenegrenii pun deoparte mai putin de 50 de euro pe luna iar romanii doar 39 euro, scrie Romania Libera.

MINIPRENORII: afaceri mici din pasiuni mari La fel de curajoşi ca antreprenorii, miniprenorii se bazează pe propria intuiţie şi pe talent atunci când decid că a venit momentul să îşi deschidă o afacere. Într-o lume în care suntem invadaţi de produsele de serie, miniprenorul creează acele lucruri cu amprentă personală, care spun istorii despre locuri şi oameni. În America, sunt peste 5 milioane de miniprenori. La noi, câteva zeci de mii, dar numărul este în continuă creştere, scrie Income Magazine

Ne asteapta cel mai complicat an de la inceputul crizei: nevoia de finantare se ridica la 25 miliarde de euro. Romania trebuie sa atraga anul viitor 25 miliarde euro pentru a finanta datoria publica si deficitul de cont curent, cresterea absorbtiei de fonduri europene fiind cruciala in acest context, intrucat, in cel mai pesimist scenariu, vom avea recesiune si noi presiuni pe cursul de schimb, este de parere economistul-sef de la Raiffeisen Bank si presedinte al Consiliului Fiscal, Ionut Dumitru, potrivit Wall-Street.ro