Business report Cum l-a „transferat” pandemia pe Messi. Cronologia procesului lui Cîțu din SUA. Dezmățul din piața energiei. Cuibul de viespi. Critici dure la programul „Anghel Saligny”
Cum l-a „transferat” pandemia pe Messi de la Barcelona la PSG. Cifrele din spatele mutării ● Cronologia procesului în care Florin Cîțu a primit două zile de închisoare și amendă. Inițial nu și-a recunoscut fapta ● Doga, Goga și Hora din Moldova sau Chișinăul pe înțelesul tuturor naționalităților ● Adrian Vasilescu: „În piața energiei este un dezmăț. Ei cred că le-a venit momentul să își umple buzunarele” ● Cuibul de viespi ● Năsui, critici dure la programul „Anghel Saligny” ● Topul salariilor în sistemul bancar ● Cum poți să sesizezi CNCD dacă angajatorul te obligă să te vaccinezi ● Naufragiul corvetelor moderne în valoare de peste un miliard de euro.
Cum l-a „transferat” pandemia pe Messi de la Barcelona la PSG. Cifrele din spatele mutării. Într-o mutare care a uluit lumea sportului și nu numai, Lionel Messi a ajuns în mai puțin de 48 de ore de la FC Barcelona la Paris Saint-Germain (PSG). Trecerea este cu atât mai spectaculoasă cu cât până acum o săptămână toată suflarea microbistă credea că superstarul argentinian îşi va prelungi înţelegerea cu gruparea catalană. Însă regulamentul din prima ligă iberică, pandemia şi mai ales managementul extrem de defectuos din ultimii ani al Barcelonei au făcut ca Messi să nu mai poată continua pe Nou Camp. 58 de milioane de euro. Atât a câștigat FC Barcelona în 2019 doar din muzeul clubului, peste al cărui prag trecuseră peste 1,9 milioane de turiști. 10% din turiștii străini care vizitau capitala Cataloniei spuneau că au ales această destinație pentru fotbal. Cele 58 de milioane erau o parte importantă din încasările totale ale clubului catalan, care în sezonul 2018/2019 ajunseseră la peste 840 de milioane de euro, potrivit unui raport Deloitte, scrie Panorama.
Cronologia procesului din SUA în care Florin Cîțu a primit două zile de închisoare și amendă. Inițial nu și-a recunoscut fapta. Pe 26 martie 2001, judecătorul Thomas R. Hronek, de la un tribunal districtual din Iowa, Statele Unite, l-a condamnat pe Florin Cîțu la două zile de închisoare și o amendă de 1.000 de dolari, pentru conducerea unui autoturism sub influența băuturilor alcoolice, potrivit datelor dosarului, menționate pe site-ul guvernamental Iowa Courts Online Search. Procesul a durat mai puțin de patru luni, deși actualul premier, care avea 28 de ani la acea dată, a pledat mai întâi nevinovat pentru ca apoi să se răzgândească și să recunoască faptele. Pe lângă amenda de 1.000 de dolari, Florin Cîțu a fost obligat să plătească suprataxe și costuri în valoare de 355 de dolari. Cîțu a avut de plătit în plus și serviciile unui avocat, dar firește, suma nu apare pe portalul instanțelor. El a fost reprezentat de un avocat pe nume Gerald Anthony Lyman Moothart, scrie Libertatea.
Doga, Goga și Hora din Moldova sau Chișinăul pe înțelesul tuturor naționalităților. E deja a treia oară când Chișinăul încearcă să lanseze un troleibuz turistic. Prima oară a fost în 2014, pe vremea primarului Chirtoacă. Proiectul n-a ținut mult, pentru că nu a fost tocmai popular. Era mai degrabă o problemă de promovare, mulți locuitori ai Chișinăului nici măcar nu știau de existența acelui troleibuz. A doua tentativă a fost în 2019, pe vremea interimatului lui Codreanu. Proiectul însă a murit la nivel de inițiativă. Consiliul Municipal nu a reușit să stabilească un tarif, iar prioritatea de moment erau alegerile din capitală. Poate, de data asta, va fi mai cu noroc. Troleibuzul turistic din Chișinău versiunea 2021, inaugurat la sfârșitul săptămânii trecute, circulă doar în zilele de weekend, de patru ori pe zi. Traseul include jumătate din bulevardul Ștefan cel Mare, bulevardul Grigore Vieru, strada Circului și străzile Bodoni și Pușkin, care străbat tot centrul istoric, scrie PressOne.
Adrian Vasilescu, despre scumpirile din România: „În piața energiei este un dezmăț. Ei cred că le-a venit momentul să își umple buzunarele”. În piața de energie și gaze există un „dezmăț” generat de liberalizare, iar producătorii și furnizorii „cred că le-a venit momentul să își umple buzunarele”, consideră Adrian Vasilescu. Acesta cere intervenția Consiliului Concurenței și spune că prin acest comportament, producătorii și furnizorii ajung să își piardă încrederea consumatorilor. În final, crede însă Vasilescu, piața se va echilibra, deoarece are mecanisme de stabilizare. Oficialul BNR mai spune că o inflație „normală” este de maximum 2%, nivel îndeajuns de mare să stimuleze producția, dar să nu descurajeze consumul. Într-un interviu pentru Libertatea, Vasilescu mai precizează că partea cea mai mare a scumpirilor a avut deja loc, iar până la finalul anului va mai exista doar o creștere moderată a prețurilor, scrie Libertatea.
Cuibul de viespi. A dat naștere unui adevărat stil de viață și a stat la baza formării unui curent în industrie. În cei 75 de ani de la debut, Vespa a cucerit prin farmec și a dus ideea „La Dolce Vita” în întreaga lume. Nu știu dacă v-am spus până acum, dar sunt îndrăgostit de Italia. Îmi place zona rurală, partea mai puțin lovită de lucrurile moderne, și ador și modul de viață și stilul expansiv al oamenilor de acolo. M-am îndrăgostit de peisajele spectaculoase ale Italiei, de drumurile vechi din piatră și de străduțele înguste care ascund povești. Și ar mai fi și shot-urile de espresso băute pe lemnul vechi al barurilor sau feliile de pizza mâncate pe nerăsuflate la colț de stradă. Și știu că deja este un clișeu, dar Italia este despre La Dolce Vita, scrie Autocritica.
Năsui, critici dure la programul „Anghel Saligny”: „În PNDL, s-a furat. Un bec costa 2.000 de euro”. Năsui consideră că subiecte precum alocarea de bani publici unui astfel de program ar trebui să-i preocupe pe români, mai degrabă decât trecutul premierului, când a fost reţinut, în SUA, pentru conducere sub influenţa alcoolului, potrivit News.ro. „Cred că sunt ştiri care afectează mult mai puternic viaţa românilor, inclusiv unele legate de guvernare. Ştirea zilei, cel puţin din punctul meu de vedere ca ministru al Economiei, e mai mult grandiosul PNDL 3 care se pregăteşte în momentele acestea şi cred că asta ar trebui să ne preocupe mult mai tare decât, până la urmă, o contravenţie, îi zic eu. Nu am susţinut niciodată PNDL. Ţara aceasta a trecut deja prin două valuri de PNDL: PNDL 1, PNDL 2 şi acum avem PNDL 3”, a spus acesta, citat de Newsweek.
Topul salariilor în sistemul bancar. EximBank, ING Bank şi First Bank oferă cele mai mari salarii din sistem: între 8.500 şi 9.500 de lei net/lună. EximBank, ING Bank şi First Bank sunt băncile care îşi plătesc cel mai bine angajaţii, cu valori cuprinse între 8.500 şi 9.500 de lei net pe lună, cu cel puţin peste 50% mai mult decât media din sistemul bancar, arată o analiză a ZF pe baza datelor de la Registrul Comerţului. Cele mai mici salarii din bănci sunt la CEC Bank, Patria Bank şi Credit Europe Bank, unde salariile medii sunt sub 5.000 de lei net. Doar trei bănci aflate în top 10 bănci după valoarea activelor în 2020 (EximBank, ING Bank şi BCR) se află şi în top 10 bănci care oferă cele mai mari salarii angajaţilor, scrie ZF.
Cum poți să sesizezi CNCD dacă angajatorul te obligă să te vaccinezi. Salariații nu pot fi obligați de angajatori să se vaccineze. Dacă totuși te regăsești într-o astfel de situație în care angajatorul încearcă să te convingă, prin diverse mijloace mai mult sau mai puțin radicale, precum amenințarea cu aplicarea de sancțiuni sau chiar concedierea, poți face sesizare la Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD). Îți prezentăm, pas cu pas, procedura de transmitere online a petiției care se depune în acest sens. Dată fiind situația epidemiologică actuală și strategiile naționale de încurajare a vaccinării, unii angajatori pot ajunge să le impună salariaților să se vaccineze, deși legea nu conține nicio prevedere care să le permită să facă acest lucru. Cum soluția acționării în instanță a angajatorului se dovedește a fi, de multe ori, costisitoare și de lungă durată, salariații se pot adresa CNCD, printr-o petiție, în condițiile în care stabilirea, de către angajatori, a unor restricții sau aplicarea unor sancțiuni ori măsuri pe criteriul nevaccinării ar putea reprezenta o măsură discriminatorie, scrie avocatnet.ro.
România în Marea Neagră: Naufragiul corvetelor moderne în valoare de peste un miliard de euro. România are, cu o singură excepție, nave de război lansate la apă înainte de Revoluția din 1989, în timpul Războiului Rece. Aceste vase militare ar trebui să intervină în posibile situații tensionate cu flota Rusiei, celebra Flotă a Mării Negre. Spațiul Mării Negre a devenit una dintre cele mai tensionate zone din lume în ultimii ani, după anexarea Crimeei de Rusia, în 2014. Deși este membră NATO (Organizația Tratatului Atlanticului de Nord) din 2004, România nu a reușit să-și dezvolte flota militară în ultimii 17 ani. Rolul decisiv al flotei în viitor este stipulat în Strategia militară a României pentru perioada 2021 – 2024, aprobată, miercuri, de Guvern. Documentul intitulat „Capacitate defensivă credibilă, pentru o Românie sigură, într-o lume marcată de provocări” asigură, potrivit Ministerului apărării (MApN) „direcționările necesare până în 2024 și fundamentează, în același timp, bazele transformării durabile a Armatei până în anul 2040”, scrie Europa Libera.
Din ce crește cea mai mare creștere din UE. Creșterea economică pe anul 2021 a fost revizuită de mai multe ori în sus, până când România a ajuns să figureze în poll-position la nivel european, conform celor mai recente date publicate de CE. După estimările naționale ale Comisiei de specialitate, de 4,3% în prognoza de iarnă (apărută în 18 ianuarie) și 5,0% în prognoza de primăvară (26 aprilie), a urmat spre mijlocul anului evaluarea FMI de 7% și în 7 iulie verdictul Eurostat, care vede avansul PIB-ului la un nivel de +7,4%. În context, merită analizată situația la zi potrivit datelor INS, ajunse deocamdată la varianta provizorie 2 pentru T1, care consfințește revenirea în V încă din primul sfert al anului (-0,2% pe brut, dar +0,1% în varianta ajustată sezonier pentru comparabilitate și comunicată la Bruxelles). Precum și evoluțiile ulterioare din economie, pe aprilie, mai și iunie, în limita datelor deja măsurate pe domenii de activitate, de la industrie sau construcții și până la, factor ce se poate dovedi foarte important, creșterea prețurilor în economie, scrie Curs de Guvernare.
Gen Z se bazează pe avantajele asigurate de avansul tehnologic, însă apreciază cel mai mult relațiile personale. Chiar dacă Generaţia Z este motorul digitalizării, reprezentanții acestei săi declară că preferă interacțiunile fizice, după ultimul an marcat de pandemie. Banii sunt esențiali pentru independența lor financiară, însă relațiile și valorile personale sunt cu adevărat importante pentru ei. În calitate de consumatori smart, aceștia caută un raport bun calitate-preț și sunt dornici să cumpere online. Pentru ei, plată contactless înseamnă plată cu telefonul mobil, ceea ce este valabil și în cazul celorlalte servicii financiare. Acestea ar fi principalele concluzii ale unui studiu Mastercard realizat în regiunea Europei Centrale și de Est (ECE), privind atitudinile și comportamentele Generației Z („Gen Z”), cel mai tânăr grup de consumatori care decid, în prezent, tendințele viitoare ale pieței. În cele 11 țări vizate de studiu, printre care și România, persoanele cu vârste cuprinse între 18 și 24 de ani reprezintă 7,2% din populație (aproximativ 11,5 milioane), iar importanța lor pentru economie este în creștere, potrivit FinEco24News.
Băncile politicienilor. Cu cine fac banking senatorii și deputații din Parlamentul României. Publicația BankingNews a analizat declarațiile de avere ale celor 466 de senatori și deputați din țara noastră pentru a evalua care sunt preferințele politicienilor în materie de banking. În esență, redacția noastră nu a urmărit să evidențieze care este statusul financiar al politicienilor – cât de bogați sunt, ce sume de bani dețin sau câte credite au contractat, care sunt preferințele investiționale proprii – ci doar să surprindă cu ce bănci lucrează senatorii și deputații. Banca Transilvania, BCR, ING Bank, BRD și Raiffeisen Bank, băncile preferate de politicieni. Din totalul celor 34 de bănci de pe piața românească, 17 instituții de credit (Banca Transilvania, BCR, ING Bank, BRD, Raiffeisen Bank, UniCredit Bank, CEC Bank, OTP Bank, Alpha Bank, Garanti BBVA, First Bank, Credit Europe Bank, Banca Românească, Libra Internet Bank, Intesa Sanpaolo Bank, Vista Bank și Patria Bank) au parlamentari în portofoliile proprii de clienți, scrie bankingnews.ro.